Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Apple Vision Pro: Contrastul puternic între tehnologia strălucitoare, miracol al industriei umane și realitatea în care are loc utilizarea acesteia

Apple Vision Pro - Jeff Chiu / AP / Profimedia

Foto: Jeff Chiu / AP / Profimedia

1. Apple Vision Pro este cu siguranță un obiect excepțional. Produsul unei companii serioase, după o lungă perioadă de investiții, căutări, încercări și cercetări. Arată extraordinar, iar ceea ce poate să facă, seduce. Prețul poate părea prohibitiv, dar e normal pentru prima linie de produse din această categorie. Prețul va evolua în pas cu democratizarea și adopția.

Există o anumită incertitudine în acest sens după eșecul Meta, dar cererea poate fi creată printr-o execuție profesională, așa cum s-a întâmplat și cu iPhone-ul. Aceasta este bula în care funcționează Apple, amorală, desprinsă de orice considerații filosofice, produs pur al diviziunii muncii capitaliste: o companie care are ca unic scop perfecțiunea și perfecționarea unui produs, idealul randian al focului creativ care nu cunoaște încorsetări. Un lego complex cu piese rupte din natură, fasonate de minți întinse la maximum și asamblate într-un tot. O armă. O oportunitate. Gândiți-vă ce poate face un arhitect cu o asemenea libertate de design, sau un chirurg. Există aplicații cu adevărat extraordinare pe care această mașină și copiii săi (à la Butler) le poate face posibile.

2. Dar oamenii nu sunt făcuți să trăiască așa. Cu o cască pe ochi, plimbându-se într-un spațiu virtual unde corpul nu mai contează. Cu creierul scăldat într-o supă caldă de senzații și excitații nervoase. Asta este cealaltă față a acestui pact. Un pact faustian prin excelență.

Există o derivă rece în societatea contemporană în care oamenii au rămas fără credință și fără sens, pradă unei vaste maree de depresie care le erodează spiritul, în fiecare zi. Refugiul contemporan este în distracție, în sensul primordial al cuvântului, “distractio”, care înseamnă o tragere deoparte; îndepărtare, separare, divizare. Omul contemporan este îndepărtat de sensul existenței sale, este tras deoparte, în penumbră, în imobilitate, susținut cu cocktailuri de medicamente. În Anglia, numărul de antidepresive prescrise în ultimii șase ani a crescut cu 34,8%, de la 61,9 milioane de pastile în 2016, la 83,4 milioane de pastile în 2023. Obezitatea a crescut în Statele Unite între 1975 și 2022, de la 10% din populație la 35%.

3. Există deci un contrast puternic între tehnologia strălucitoare, miracol al industriei umane și realitatea în care are loc utilizarea acesteia. Miliarde de oameni încă locuiesc în promiscuitate, sărăcie, îndesați în camere minuscule. Chiar și în țările civilizate nu s-a schimbat foarte mult cadrul în care trăiește un om comun într-un mare oraș: în blocuri și case care uneori datează de peste 50 sau 100 de ani sau chiar mai mult. Tehnologia rămâne încă datoare lumii atomilor, unde avansurile sunt minime (construcții, medicină, transport), expusă prea mult lumii fotonilor și soft-ului.

În mijlocul acestei realități, tehnologia escapistă oferă o lume virtuală, un altfel de moarte, o moarte-vie, un corp diluat de organe, imobil, fixat în „distractio”, cu nervii încinși de plăcere, dilatare, secreții de dopamină. Aici este pericolul și nu trebuie să forțăm prea mult imaginația pentru a înțelege ce poate face o autoritate statală cu o astfel de tehnologie, cât de ușor se poate controla o populație imobilă, auto-exilată din realitate într-un tărâm al Noii Făgăduințe.

Citiți mai multe pe blogul autorului

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Produsele Apple sunt doar fițoșenii. Până și șuruburile au capete speciale, nu cumva utilizatorul să-și upgradeze singur device-ul. Cât despre tranziția către o societate care trăiește mai mult în virtual, asta a început demult. E suficient să facem o călătorie cu metroul, să vedem că 95% din pasageri sunt conectați deja la Matrix, prin smartphone.
    • Like 0
  • Bun articolul. Am o singura obiectie: Apple e "o companie care are ca unic scop" profitul ! Atat! Restul, gen perfectionarea nu stiu carui produs, sunt doar mijloace.
    • Like 4
  • Nume check icon
    Frumos scris si obiectiv.
    • Like 0
  • Corina check icon
    M-aș îngrijora mai puțin de depresie și mai mult de ne-simțirea provocatoare de atâtea tragedii. Violență și morți din plictiseală, ca să vezi cum e, pentru că poți și pentru că omul, sufletul lui, nu mai au valoare. (Se pare că mindfilter, platforma la care se face referire în secțiunea despre autor, nu mai există. O fi fost înlocuită cu blogul.)
    • Like 0


Îți recomandăm

Ferma Cernat

În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.

Citește mai mult

Radu Jude la Paris

Adevărul e că nu ieșim în lume cu prea multe. Cu excepția performanțelor câtorva sportivi, începând cu David Popovici, a câtorva companii private care au trecut granița și aspiră la statutul de unicorni și a filmelor din „noul val”, România nu iese prea mult în evidență. De aceea, orice „ieșire în lume” face foarte mult bine imaginii unei țări în deficit uriaș de imagine internațională.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Marina Axentii

La doar 27 de ani, Axentii Marina (foto) se află pe un parcurs academic remarcabil. Originară din România, ea este doctorandă în domeniul Ingineriei Produselor Alimentare la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, iar în prezent își desfășoară activitatea de cercetare peste ocean.

Citește mai mult

Theodor Paleologu, diplomat și președinte al Fundației Paleologu. Foto: Inquam Photos / Bogdan Buda

Pe fondul ascensiunii extremismului la nivel mondial, mulți se întreabă acum ce s-a întâmplat cu societatea și de unde a ieșit la lumină ura aceasta aproape perceptibilă fizic între oameni care nici nu se cunosc personal. Căci trăim, iată, vremuri în care amenințarea și injuriile sunt elemente la ordinea zilei. Mulți aproape că le ignoră, pentru că, pe nesimțite, ele s-au normalizat. Drumul de aici la agresivitate fizică e scurt. Și asupra acestui pericol atrag atenția mulți oameni ai cărților, care știu din istorie ce se întâmplă cu societățile în astfel de perioade.

Citește mai mult

 Chris M

Pentru Chris Simion-Mercurian, scriitoarea și regizoarea de teatru care a pornit visul, și pentru partenerul ei, Tiberiu Simion-Mercurian, întreaga călătorie a însemnat nouă ani de eforturi, sacrificii și momente de criză, dar și întâlniri și emoții imposibil de trăit altfel. „Nouă ani a durat. A început în 2016. A fost foarte complicat. Și foarte impredictibil.

Citește mai mult