Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Ar fi timpul să vă uitați din nou la fotbal

Naționala mică vs Ungaria

Foto: Gazeta Sporturilor

Dacă nu vă uitați la meciurile U21 ale naționalei României de la Campionatul European, poate e timpul să aruncați un ochi. E despre niște puștani de-ai noștri care în sfârșit au învățat să strângă rândurile într-un joc de echipă sub culorile românești. Sună pompos, dar copiii ăștia ne învață lecția la care suntem repetenți în sportul rege: meciul nu se termină dacă adversarii deschid scorul.

Am bătut Ungaria cu 2-1 după ce am fost conduși cu 1-0. Am scris despre fotbal un deceniu la Gazetă, dar happy-end în astfel de meciuri, în care eram conduși și noi trebuia să răsturnăm rezultatul, am prins doar în textele pe care le pregăteam la victorie și care rămâneau mereu în Draft.

Delete all, acum e altceva. Jocul celor de la U21 are parcă transpusă mentalitatea Simonei Halep care aleargă după fiecare minge și nu renunță, chit că uneori imposibilul pare inevitabil.

„Pe nemți ești sigur că i-ai bătut abia când îi vezi urcați în autocar”, se spune în fotbal, cred că la fel se poate afirma și despre naționala U21 a României. Și mai e ceva.

Mai știți de „sindromul Lăcătuș" care a bântuit, și încă o face, fotbalul românesc de o veșnicie?! Cel în care cum te atinge adversarul te arunci ca la gimnastică aerobică pe jos, simulând un KO. Asta îmi place cel mai mult la U21, că fotbalul românesc nu mai are aspect de teatru de revistă precum în campionatul intern, are aer de echipă care își vede de joc, nu de simulări.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Hai ca esti un pic subiectiv.
    • Like 0


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

1000 de angajați ai șantierului naval Damen Mangalia își așteaptă concedierea, strigând și plângându-și de milă, cu acompaniamentul țiparnițelor tv. Un spectacol mișcător; dar ce-au făcut acești oameni în cei aproape 2 ani de când șantierul este în insolvență? Nu era clară probabilitatea ridicată a declarării falimentului? Nu vedeau ce se întâmplă la locul lor de muncă? Ba da, dar n-au mișcat un deget.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Florin Negrutiu in Columbia

Columbienii pe care i-am întâlnit în călătoria mea au avut necazuri ceva mai mari decât noi, românii mai noi. Imaginați-vă că în anii 80-90, tinerii din Medellin se considerau norocoși dacă treceau de 20 de ani. Copiii și adolescenții erau rǎpiți de carteluri ca să comită asasinate. Fermierii erau executați dacă refuzau să cultive coca.

Citește mai mult

femeie la birou

E o zi de marți obișnuită. O femeie de 46 de ani intră la ședința de echipă, cu dosarele pregătite, prezentarea deschisă pe laptop. Pe la mijlocul discuției, simte că nu mai găsește cuvântul. Îl știe, l-a știut mereu, dar acum nu mai vine. Face o pauză de o secundă, reacoperă cu o altă frază și continuă. Nimeni nu observă nimic. Ea, în schimb, a simțit totul: valul de căldură care a urcat în față, panica de o clipă că mintea i-a stat pe loc, efortul de a face să pară că totul e în regulă. foto Profimedia

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon PIB Romania istorie / sursa foto: Profimedia

Datele pe care urmează să le prezint sunt exprimate în dolari internaționali, la valoarea prețurilor din 2011 – tocmai pentru a anula „bruiajul” generat de inflație și pentru a putea face comparații cu sens atât în durată lungă, cât și între țări/regiuni. Deci nu vorbim de un PIB nominal pe cap de locuitor, ci de o estimare care ține cont de inflație și de costurile diferite ale vieții în regiuni/țări diferite și în perioade diferite.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Odată ce trupele aliaților au pătruns pe teritoriul Germaniei naziste, în aprilie 1945, unitatea specială americano-britanică Alsos a început să caute locul în care aflaseră că s-a construit un reactor nuclear de către echipa lui Werner Heisenberg. În acest scop, analizau mostre de pământ din diverse zone pentru a detecta urme de radioactivitate semnificative. Un american glumeț a trimis spre cercetare experților un eșantion de sol și o sticlă cu vin găsită prin zonă, cu bilețelul „Analizați-l și pe ăsta!”.

Citește mai mult