Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Ar trebui micșorat numărul de bugetari?

bugetari - getty

(Foto: Guliver/Getty Images)

A ajuns să mă enerveze acest gen de întrebare. Categoric, nu neg că în multe locuri bugetarii sunt adunați după principiul unul cu sapa și trei cu mapa. Absolut. Însă, de asemenea, în multe domenii există un clar deficit de personal raportat la nevoile curente. De exemplu numărul grefierilor și al judecătorilor mi se pare insuficient pentru câte procese și dosare sunt pe rol; este inadmisibil să aștepți cu anii ca să se încheie un proces simplu sau să nu-ți ajungă niciodată acasă motivarea hotărârii. Medicii? Sunt puțini și supra-exploatați.

Vă rog să observați că, dacă am opera o reducere uniformă a personalului bugetar, din toate domeniile, cu 10%, nu am ajunge nicăieri. Am plăti un pic mai puține impozite, însă serviciile publice ar fi încă și mai dezastruoase. Dacă dai afară din bugetari se va face coadă la ghișee (în caz că nu e deja) - ăsta este efectul imediat. Costul total pentru cetățean (bani + timp pierdut) nu ar scădea.

Și uite așa ajungem la adevărata problemă. Nu bugetarii sunt problema, ci legislația stufoasă; birocrația. Dacă ai nevoie de 10 acte distincte pentru a depune o cerere la ANAF, este clar că ai creat artificial slujbe pentru 10 oameni. Dacă îi dai afară pe cei 10, nu rezolvi nimic, din contră, o să dureze și mai mult până vei reuși să faci rost de toate cele 10 acte ca să-ți completezi dosarul. Deci este nevoie, de fapt, de simplificarea legislației, a procedurilor.

Sau, dacă vreți, hai să vorbim de școli. Am putea să reducem numărul bugetarilor din acest domeniu aproape la zero, dacă facem o reformă a proprietății - fără ca numărul locurilor de muncă să scadă.

Întrebarea „Avem prea mulți bugetari?" este simplistă și instigă la conflict social. Bugetarii par, așa, un fel de balast. Dar nu ei ca persoane sunt un balast. Ei sunt la fel de importanți ca oricare alți cetățeni. Birocrația este un balast. Menținerea proprietății de stat, cu sute, mii de companii, este un balast.

***

Politicienii nu au avut niciodată interes să facă reforme profunde. Au dat afară oameni din minerit. Și, ce s-a întâmplat? Nenumărate violențe. Noi ca societate am plătit sume imense pentru pensii anticipate, ajutoare sociale etc. Ei n-au realizat mare lucru, au rămas săraci. De ce? Pentru că nimic altceva nu s-a schimbat. Politicienii au bifat restructurarea mineritului și gata. Dar cu o economie încorsetată în birocrație, cu politici care nu au atras investiții străine și cu o mare impozitare pe muncă, România a devenit Siria 2.

Hai să stimulăm partidele să vină cu o schimbare sistemică, nu cu o austeritate pauperizantă. Fiindcă altminteri la putere ajung tot populiștii.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Desigur, cand se vorbeste de "reducerea bugetarilor", se gandeste reducerea birocratilor si birocratiei.
    Dar e de vazut si o largire a sectorului privat in domeniul sanatatii, invatamintului.
    Reforma trebuia facuta inca de Boc.
    A preferat sa reduca salariile la toti bugetarii cu 25%, decat sa inceapa reforme structurale. Cred ca de aici pleaca problemele noastre. (Mai ales ca aparatul de stat a fost aglomerat de angajari dubioase datorate lui Tariceanu.)
    Si nu uitati si o ramura bugetara extrem de mare... a culturii, care ...... nu prea face ce ar trebuie sa faca. Platita degeaba. Chiar asa numitul "Inspectorat de cultura" nu prea isi gaseste justificarea. Institutiile culturale din teritoriu sunt indrumate fie direct de minister sau institutiile de profil centrale, fie de consilierii judeteni alesi. Special la capitoul cultura. Ce face Inspectoratul asta? Fostul Comitet de cultura (comunist) facea politica de cadre si cenzura in domeniu. Si tidule pentru lautari. Astia?
    Si cred ca se vor mai gasi exemple.
    • Like 0
  • Intrebarea: Are Romania prea multi bugetari ?

    Nu stiu altii cum sunt, dar eu nu-s omniscient asa ca incerc sa gasesc niste surse credibile de date inainte sa ma pronunt .


    O sursa avem aici (nu-i chear pentru 2018 , dar pentru o estimare e ok):
    https://www.fonction-publique.gouv.fr/files/files/publications/etudes_perspectives/Administration_and_the_Civil_service_in_the_27_EU_Member_states.pdf

    Si alta , mai usor de citit aici:, https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_by_public_sector


    Dupa cum se vede ,Romania , cu 15-16% bugetari din numarul total de angajati tinde sa fie mai degraba printre tarile cu sectoare publice mici . E cam la acelasi nivel cu Slovacia , Germania si Spania si la jumatate fata de Franta , Finlanda si Suedia . Defapt minimul atins in UE e pe la 14 % . Valori semnificativ mai mici gasim doar prin tari minuscule si mai ales prin Lumea a 3-a : Tanzania , Zambia etc.

    Estonia e data ca exemplu pentru eficienta si gradul inalt de informatizare a administratiei , Inclusiv pe Republica era un articol . Procent bugetari ? 22% !

    Singapore , prezentat ca mare victorie a capitalismului laissez faire , are un sector public gigantic , 40 % !

    Continuam cu obsesia cu bugetarii sau incercam sa intelegem si sa rezolvam problemele reale pe care le avem ?
    • Like 1
  • check icon
    COADĂ la ghișee... dar de ce trebuie să existe coadă la ghișee, mai ales în secolul IT?Dacă ar fi un stat minimalist, în care aproape tot ar fi privatizat așa cum ar fi normal, nr. bugetarilor ar scădea enorm, dar în felul acesta politicienii s-ar vedea fără cea mai mare parte din putere și influență, lucru observat de iei după terminarea primului război mondial, în toată lumea. Ca atare, chiar și în SUA politicul vrea un aparat birocratic de stat solid pt. a controla puterea economică și boborul așa cum vor ei. În concluzie mai terminați cu brașoavele și manipulările.
    • Like 1
    • @
      Felicitari pentru solutia corecta (in opinia mea) pe care ai expus-o aici. Statul minimalist si neinterventionist in economie pe care il asigura capitalismul laissez-faire este singura solutie la tot circul asta.
      • Like 0
  • O multpreavinovată sintagmă zicea "Peştele de la cap se-mpute, dar se curăţă de la coadă" fără să menţioneze că curăţirea nu poate începe decâ după tăierea capului şi îngroparea acestuia. Atâtat timp cât tătucii şi daddies colcăie pe culoarele puterii, geaba curăţăm cozile.
    • Like 1
  • Nu trebuie decat sa facem comparatii. In 2013 in sectorul public din Romania lucrau 16% din totalul angajatilor. Cifra comparabila cu cea din state foarte eficiente in domeniu, ca Germania, Austria (15%) sau Olanda (17%). Mult sub un stat recunoscut ca foarte birocratic, Franta (28%). Si mult sub vecini, Ungaria si Bulgaria cu 25%, Moldova 26%, Ucraina 27% si Serbia 31%. Situatia era OK.
    Lucrurile s-au schimbat. Acum avem 21%. Cat Slovenia, Marea Britanie sauBelgia. Dupa cum vedeti exista argumente si pentru o asemenea proportie facand comparatii. Dar problema e de tendinta. In 2017 salariatii in sectorul bugetar au crescut cu 6.5% (circa 77000 de angajati in cifra absolute, la 31.12. cifra fiind de fix 1199145, dupa cum ne spune Ministerul Finantelor). Si asta in ciuda faptului ca in sectoare importante, ca sanatatea, numarul a scazut. Deci concluzia, inclusiv dupa cifre, e cam aceeasi ca cea din articol. Poate nu trebuie neaparat redusi (desi parca totusi si in 2013 cu bugetari mai putini statul era la fel de functional sau nefunctional ca acum) insa cu siguranta trebuie facut un reglaj fin. Vazut cata functionarime e inutila (o-ho-ho-ho!!!) sau este ocupata cu chestiuni irelevante, pur birocratice, ori care ar putea fi rezolvate printr-o informatizare corespunzatoare, respectiv unde trebuie completat. Daca s-ar face un studiu complet pe aceasta tema surprizele ar fi imense (sau, ma rog, poate nu surprize, cred ca doar ni s-ar confirma niste intuitii de bun simt). Doar ca cei ce ar trebui sa-l faca nu sunt deloc interesati.
    • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult