Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Ar trebui o lege ca fiecare primar de oraș mare să fie obligat să deschidă cel puțin o fabrică pe an de mandat

fabrica - Foto: Sergey Yarochkin / Alamy / Alamy / Profimedia

Foto: Sergey Yarochkin / Alamy / Alamy / Profimedia

Se tem unii politicieni că urmează o criză economică. Lăsând la o parte definiția „tehnică” a crizei - economiștii vor spune că nu se pune problema încă, vine stagnare, recesiune etc., adică avem timp să așteptăm cu gura căscată - cu toții constatăm că suntem în criză economică deja, marii operatori industriali simt asta din septembrie, când au venit notele de plată la utilități și de când alte țări în UE deja compensau prețurile uriașe care loveau industria. Suntem într-o criză economică provocată de prețurile la utilități care fac ca populația să sărăcească și ca operatorii industriali să devină și mai necompetitivi.

Economia României crește? O economie care pierde 100 de mii de muncitori pe an care pleacă în vest, o economie de consum din import care adâncește toate deficitele, o economie care crește din inflație – pe care au „cerut-o” românii, pentru că nimeni nu le-a spus să fie cumpătați, să nu cheltuie în 2021 în răzbunare tot ce au economisit în 2020, o economie sfâșiată de pandemie pentru care se cheltuie zeci de miliarde fără cap - nu este nimic sustenabil la acest tip de economie.

Însă, în aceeași zi în care apar declarațiile politicienilor îngrijorați, cea mai bună veste este că o companie de piese auto pregătește o investiție de 165 milioane de lei în Lugoj, extinde producția în România și creează încă 300 de joburi pe lângă cele 2500 existente. De notat că a primit și ajutor de stat, sunt oameni în Guvern care știu ce trebuie să facă. Cea mai bună veste din Lugoj, România, este că se crează joburi și rămân bani în țară.

Așadar gata cu prostiile, politicienii să lase politicianismele și să intre într-o competiție de atragere în următorii 10 ani de investiții de producție industrială, fabrici și uzine, ca să ne înțelegem bine. Am culcat la pământ vreme de 25 de ani 7.500 de fabrici și uzine, este momentul să punem în locul lor altele. Ar trebui să fie lege ca fiecare primar de oraș mare să fie obligat să deschidă cel puțin o fabrică pe an de mandat și să nu mai aibă voie să candideze din nou dacă n-a făcut-o. Ar trebui să fie lege ca fiecare premier și președinte de partid să aibă consultant un director de fabrică cu minimum 1000 de angajați, pentru a înțelege exact cât de sustenabilă și anti-criză economică este o industrie care produce pentru consum domestic și export.

Și e timpul ca politicienii, profesorii de economie și consultanții care s-au prins de abia în 2022 că nu mai producem mai nimic în România să se retragă o vreme, să stea liniștiți. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nume check icon
    Nu cred ca ar fi o idee rea.
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult