Austeritate pe două benzi: noi plătim, alții trec fluierând...

Foto: Profimedia

Sunt multe motive pentru care, atunci când te gândești la guvernul Bolojan, te strânge un pic inima. Căci, deși știm că țara a fost vandalizată de pesediști și nu mai sunt resurse de niciun fel, măsurile pe care acest guvern le ia acum par cumva problematice, tocmai pentru că nu ne afectează pe toți la fel.

Pentru că, dacă știam că toată lumea o să sufere o vreme în anticiparea unor vremuri luminoase, cred că am fi stat organizați în spatele lui Bolojan și a experților lui, încercând să suportăm cu stoicism aceste luni complicate, pe care le merităm doar prin prisma faptului că, dintr-un punct încolo, pentru a nu ne amesteca cu AUR, n-am mai ieșit în stradă. Și asta a fost marea artă a PSD. Dar despre asta discutăm cu altă ocazie.

Astăzi, deci, Guvernul Bolojan ne spune că nu sunt bani, așa că pregătește constant pachete și pachețele cu taxe, pentru a le așeza pe umerii noștri. Cu precădere DOAR pe umerii noștri. Căci până și proiectul diminuării personalului din administrația publică locală pare să se fi evaporat pe ultima sută de metri. Dar pentru noi cresc impozitele, dispar facilitățile, sigur, în numele echilibrului bugetar și al gândului că, orice ar fi, noi nu trebuie să ajungem ca Grecia. Dar realitatea e că nu prea suntem toți în aceeași barcă.

Aflu zilele astea că un document obținut de Digi24 arată că la Guvern s-ar coace o ordonanță de urgență prin care anumite companii scapă de plata impozitului pe cifra de afaceri. Și m-am gândit că e important să înțelegem cine sunt norocoșii, sperând, în secret, că poate e vorba de micile companii autohtone care aproape că prestează în interes public decât pentru profit. Dar nu. Nu despre ele era vorba. Ci, surpriză, documentul se referea la ”amărâtele” companii care vând gaze și produse petroliere, dar doar tranzitează România. Pe aceeași infrastructură ca și cei care comercializează marfa în țară.

Cu alte cuvinte, dacă vinzi combustibil în țară, bagi mâna în buzunar și plătești impozitul. Dar dacă doar treci prin țară cu aceeași marfă, statul îți face cu ochiul și te lasă să pleci neimpozitat. 

Frumos! E un pic de discriminare aici, n-o să vă mint, și doare un pic mai tare pentru că schema se face în plină austeritate. 

De ce? Pentru că impozitul pe cifra de afaceri a fost introdus cu scopul explicit de a genera mai mulți bani la buget. Și da, a fost criticat ca o povară pentru cei care transportă combustibili inclusiv către Republica Moldova sau Ucraina. Dar acum e nevoie de bani la buget și ANAF ar fi putut colecta sume importante din povestea asta. Căci suntem în criză, nu? Am înțeles bine asta, da?

DIGI 24 îl citează pe consultantul fiscal Cristian Rădulescu care spune că această scutire de impozit a companiilor care vând gaze și produse petrolifere dacă doar tranzitează țara ar fi acum o mare greșeală.

„Nu are cum să fie oportună introducerea unei astfel de facilități, în condițiile în care se elimină aproape toate celelalte și cresc taxele pentru restul. Mai mult, nu există o motivare reală pentru această decizie. Dacă ne uităm la argumentele inițiale pentru impozit, ele erau legate de faptul că și firmele românești, și cele străine folosesc infrastructura României – porturi, drumuri, căi ferate. Iar acum, după un an, știm deja că încasările au fost semnificative. Renunțarea la acest impozit nu are logică.”

Și adevărul e că logica e departe de această dorință de a scuti de impozite pe unii și de a pune poveri uriașe pe alții. Pe cei locali care muncesc în interesul țării și pe teritoriul ei, folosind exact aceeași infrastructură de care beneficiază și cei care doar tranzitează, dar fără să scoată bani din buzunar.

Și te uiți la austeritatea asta și încerci s-o înțelegi, dând circumstanțe atenuante Guvernului Bolojan, pus în situația grea de a salva țara de acolo de unde a dus-o PSD-ul, flancat de colegii din PNL ai lui Bolojan. Și n-ai cum să nu te sufoci de revoltă. Pentru că te aștepți să fie greu pentru toți. O vreme. Dar, în timp ce nouă ni se ia cu ambele mâini, alții primesc facilități. Și stai și te gândești ce înseamnă genul ăsta de austeritate. Și oricât ar încerca oricine să împacheteze povestea asta frumos, cu fundiță galben albastră, ideea nu se schimbă: austeritatea noastră e cu două viteze: una pentru fraierii noștri și alta pentru șmecherii lor.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp