Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Austria vrea să amâne pentru la primăvară aderarea României și Bulgariei la Schengen. „Autoritățile noastre pot detecta în mod precis cum tranzitează migranții țările europene”

Karl Nehammer

Președintele PPE, Manfred Weber, s-a întâlnit miercuri la Viena cu cancelarul austriac Karl Nehammer și a pledat pentru extinderea spațiului Schengen, subliniind că România și Bulgaria și-au făcut temele în ceea ce privește condițiile de aderare, fapt certificat de experții internaționali. Cu toate acestea, Karl Nehammer a continuat să susțină că e o problemă cu fluxul de migranți care ajung în Austria prin Serbia, Ungaria, România și Bulgaria și a vorbit despre un nou calendar de extindere a spațiului Schengen.. Mai exact despre o amânarea până în primăvară a votului pentru România și Bulgaria. „Ministrul de Interne a avut un deadline și vrea un nou calendar pentru România și Bulgaria pentru următoarea primăvară”, a spus Nehammer, care a afirmat că „România și Bulgaria vor avea votul împreună”.

Cancelarul austriac, care a evitat să spună deschis cum va vota mâine, a susținut că opoziția țării sale este o chestiune de securitate și nu o chestiune politică. „Nu cred că am fost auziți la Brxuelles, iar Austria a trebuit să facă față la 100.0000 de migranți, 75.0000 nu au fost înregistrați niciodată, (...) Avem peste 75.000 de migranți care nu au fost înregistrați - știm că au venit din Serbia, Ungaria, Bulgaria și Ungaria (...) România și Bulgaria au nevoie de sprijinul nostru nu ar trebui să avem un război al controverselor”, a spus Nehammer. „Autoritățile noastre pot detecta în mod precis cum tranzitează migranții țările europene, iar noi devenim țara care trebuie să se ocupe de aceste probleme. ”

Aflați mai mult:

Austria a anunțat, pe neașteptate că se opune extinderii Schengen, în urmă cu trei săptămâni, prin vocea ministrului de Interne, Gerhard Karner, „În calitate de ministru de interne, responsabil cu securitatea, spun un NU clar”, declara el. „Extinderea unui sistem deja disfuncţional nu poate funcţiona. Situaţia din Europa arată foarte clar că protecţia frontierelor externe a eşuat”, a susținut Karner.

Ulterior, cancelarul Karl Nehammer a făcut clar că Austria se opune, de fapt, aderării României și Bulgariei, pe care le-a acuzat că lasă migranți să treacă către Europa de Vest. „Avem 100.000 de persoane care au trecut granița în mod neregulamentar, dintre care 75.000 au traversat țări precum România, Bulgaria și Ungaria fără a fi înregistrate de autoritățile de securitate de acolo. Este un risc de securitate și trebuie să ne ocupăm de el”, a mai spus cancelarul austriac.

Pe de altă parte, Nehammer a spus că nu are nicio problemă cu intrarea Croației în Schengen. „Noi nu simțim aproape deloc presiunea migrației dinspre Croația spre nord. Deoarece Croația îndeplinește în mod exemplar protecția frontierelor, nu văd o problemă în acest sens. Țările sunt votate individual”, a afirmat e.

Marți, cu două zile înaintea consiliului JAI, Nehammer transmitea un mesaj categoric. „Nu există o aprobare din partea Austriei pentru extinderea cu Bulgaria și România. Este nevoie de mai mult timp”. Motivul invocat din nou, fluxul de migranți care ar trece prin cele două țări. 

Nehammer, contrazis de datele FRONTEX

Însă datele FRONTEX contrazic declarațiile cancelarului austriac. În timp ce în primele 9 luni ale anului 2022 s-a înregistrat o creştere a imigraţiei de aproximativ 170% pe ruta Balcanilor de Vest, în România, în aceeaşi perioadă, s-a înregistrat o scădere cu 43% a intrărilor ilegale, arată statisticile oficiale citate de News.ro.

Datele FRONTEX indică foarte clar că migranţii ilegali au folosit preponderent trasee din alte state aflate pe ruta Balcanilor de Vest. România se află în proximitatea rutei Balcanilor de Vest, însă datele FRONTEX arată că doar o foarte mică parte din migraţia de pe ruta Balcanilor de Vest trece prin România.

Concret, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2021, la frontiera cu Serbia s-a înregistrat o scădere a presiunii imigraţioniste, atât in ceea ce priveşte detecţiile şi şederile ilegale, cât şi în ceea ce priveşte prevenirea trecerilor ilegale. Astfel, numărul detecţiilor la frontiera cu Serbia reprezintă doar 1,3% din totalul detecţiilor raportate de Agenţia FRONTEX pe ruta Balcanilor de Vest, relatează News.ro..

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • SCHENGEN, DA sau NU !
    ACEASTA-I INTREBAREA, AZI, 8 dec 2022!
    Dacă Germania a naţionalizat Uniper, principalul său importator de gaze naturale din Rusia, mişcare care a pus în lumină criza energetică din Europa ..., la fel, România ar trebui să naționalizeze OMV care nu vrea să demareze investiția în Neptun Deep decât dacă ea obține de avantaje asupra gazului, proprietatea poporului roman. Ce face ea? Ne santajează? Câte mld. de euro pierde România în 2022 pentru că OMV întârzie exploatarea gazelor din Marea Neagră servind ambitia lui Putin contra NATO? Întârziind exploatarea Neptun Deep este o oportunitate pentru Putin să țină prizoniere țările dependente de gaz rusesc. Deci, acesta este scopul cancelarului Austriei.
    Și..., statul român sau cetațenii ar trebui să solicite Procurorului European Laura Codruța Koveși anchetarea afacerilor austriece cu lemnul pădurilor seculare din Romania, unele protejate UNESCO. În timp ce Austria deține păduri 48% din teritoriul ei, România mai are azi numai 29% în urma masacrului făcut de austrieci asupra pădurilor românești. De ce austriecii nu taie din padurile țăriilor?
    Cele mai mari afaceri cu lemn din România sunt deținute de austriecii de la Holzindustrie Schweighofer, Kronospan şi Egger, lideri detaşaţi, alături de Romsilva.
    De aceste aspecte să se îngrijoreze d-l Karl Nehammer în loc să-l servească pe Putin prin sabotarea intrării României în Schengen iar noi îi solicităm să prezinte public în fața tuturor cetățenilor europeni dovezile traseului emigranților în Austria. Mai ales că nu România, a invitat emigranții, deschizându-le porțile UE.
    Procurorul European LCK va primi solicitarea să facă lumină în aceste aspecte.
    România ar trebui să închidă granițele pentru întreg transportul de mărfuri, inclusiv cerealele ei care pleacă pe piața europeană prin Marea Neagră, în vreme ce românii mănâncă pâine din aluaturi congelate venite din UE. Însă România este o țară responsabilă și loială care nu pune în dificultate aprovizionarea CE cu mărfuri necesare.
    Aprox 8 mil. de români, (inregistrați și incognito), unii specilalizați pe banii contribuabilior români, plus mulți muncitori, lucrează pentru economiile țărilor UE, contribuind acolo cu taxe și impozite.
    Se pune intrebarea ce interes a avut UE când a primit România în CE în 2007, cu un an înainte de previzibila marea criză mondială din 2008 dacă nici acum, în 2022, nu merităm să fim egalii țărilor CE, țări care profită de avantajele prezenței României în Comunitatea Europeana?
    De 15 ani tot așteptăm! Dar până când?
    A sosit momentul să ne îndreptăm șira spinării și să ridicăm capul ! Așa cum de ani buni ne îndeamnă prietenul meu, Nicu Covaci, de câte ori apare public.
    • Like 2


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult