Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Autoritățile de control sunt de prea multe ori în război cu companiile. Obiectivul e să-i ardem și să dăm amenzi că au burghejii ăștia de unde să plătească

Clădirea Guvernului

Foto: Inquam Photos

Tot mai multe companii îmi spun că au probleme din cauza reglementatorilor sau a autorităților de control. Cele mai multe autorități de reglementare nu acționează independent și nu fac față presiunilor politice. Asigurările și energia sunt două exemple recente pe care le am în minte acum, dar nu sunt deloc singurele. În loc să-și vadă de mandatul tehnic pe care îl au de a superviza piața, reglementatorii iau adesea decizii de natură politică. Ca să nu mai spun că de multe ori politicienii sunt călare peste aceste organisme sau că le schimbă legile de organizare după cum bat vânturile. E greșit și asta distruge în timp respectivele piețe.

Autoritățile de control sunt de prea multe ori în război cu companiile. Obiectivul e să-i ardem și să dăm amenzi că au burghejii ăștia de unde să plătească. Companiile devin ușor, ușor niște inamici care trebuie învinși spre satisfacția unei părți a votanților pe care politicienii i-au infectat cu populism. Companiile mari sunt rele pentru că sunt mari și ne vând produse proaste și scumpe. Companiile mici sunt conduse doar de evazioniști. Companiile străine “se știe” că ne fură și ne otrăvesc, antreprenorii români “se știe” că sunt șpăgari. Dintr-o dată nimeni nu mai e bun de nimic.

O să ajungem să sovietizăm economia românească. Politicienii și o parte a administrației și-au creat, în vremuri mai bune, falsa impresie că economia și companiile sunt un sac de box în care poți să dai oricât și oricum și nu se întâmplă nimic. Mă tem că următoarea criză care dospește chiar acum în măruntaiele economiei globale va spulbera această iluzie și atunci va fi prea târziu.

Sigur că există comportamente care trebuie sancționate și îndreptate. Nu suntem copii. Avem nevoie însă de un parteneriat și de o poliție deșteaptă a piețelor, nu de buldozere și tancuri pentru că vrem să ne întărim companiile, nu să umplem țara de cratere: aici a fost cândva compania X, dar le-am arătat noi!

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • In mintea angajatului la stat stă ideea ca el e jupinul, are legea de partea lui si pentru că nu i-a pedepsit nimeni pină acum pe cei care au greșit nu i se poate întâmpla nimic, va rămîne veșnic pe post !
    • Like 1
  • Andrei check icon
    Ok ... dar ceva argumente / cazuri specifice sau ramanem la carpatinul "stim noi"?
    Nu de alta, dar fix industriile mentionate nu sunt exact cele de care sa le plangi de mila. Avem 2 falimente din asigurari fix din cauza ca organele statului n-au fost destul de severe cu companiile.
    Avem abuzuri din energie vizavi de consumatorii casnici exact din cauza ca organele statului n-au fost destul de severe. Facturi umflate, reduceri neaplicate, contracte cu clauze abuzive.
    Toate astea au ajuns inclusiv strategii de business pentru ca daca la 100 de contracte tu ai 3-4 clienti care merg in instanta si restul nu atunci iesi pe plus - doar daca nu vine statul si-ti da doua palme sa te ocupi si de restul si sa le dai inapoi sau sa le refaci contractele.
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult