Se spune să ai grijă ce îți dorești pentru că s-ar putea să se îndeplinească. Dacă omul de afaceri moldovean Dorinel Umbrărescu și-a dorit să fie primul constructor român din ultimii 33 de ani care face o autostradă atunci visul i s-a îndeplinit. Și dacă visa ca moldovean să își pună numele pe Autostrada Moldovei atunci poate spune că e Craciunul în februarie. Rămâne să și demonstreze că poate transforma visele în realitate la termen. Atunci poate că și alți constructori vor avea curajul de a se dezvolta, de a investi și a demonstra că și în România poate să se construiască cu antreprenoriat autohton. Și, de ce nu?, să devină brand-uri pe piața europeană a constructorilor de infrastructuri.
Asociația Pro Infrastructură a anunțat că UMB va construi și cele trei loturi ale Autostrăzii Bacău – Pașcani de pe A7 – Autostrada Moldovei. Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor a respins, pe fond, toate cele trei contestații pe care le-a depus Danlin la începutul anului. UMB își trece în cont toți cei 255,735 kilometri pe A7 între Buzău și Pașcani, 10 loturi. În total, cu proiectele mai "vechi", cel mai puternic antreprenor general pe infrastructură rutieră din România adună 409 kilometri de autostradă și drum expres.
Cu excepția ciotului A1 Margina - Holdea de 13 km (11 luni proiectare plus 34 de lucrări), UMB trebuie să livreze tot portofoliul de aproape 400 kilometri în următoarele 11-34 de luni, luând în considerare pașii birocratici rămași de efectuat.
Absența autostrăzilor a dus județele Moldovei sus în statisticile sărăciei. Oamenii de aici nu sunt nici mai proști, nici mai nepricepuți, nici mai leneși. Însă parteneriatele cu firme mari din alte state ale Uniunii Europene, turismul, investițiile străine ocolesc această zonă îngropată în noroaie.
Republica a demarat o campanie prin care vrea să arate cum vor schimba autostrăzile viața oamenilor din regiunea Moldovei. Prima provocare a fost lansată activistului ieșean Adrian Covăsnianu, fost secretar de stat la Ministerul Transporturilor în mandatul USR.
Adrian Covăsnianu: „Autostrada A7 va dinamiza Moldova”
Activistul ieșean Adrian Covăsnianu, fost secretar de stat la Ministerul Transporturilor în mandatul USR spune că omul de afaceri Dorinel Umbrărescu, numit într-o perioadă de presă „Regele Asfaltului”, are succes pentru că aplică un management de tip nemțesc. E de altfel, probabil, singurul constructor român care face autostrăzi. Și, subliniază Adrian Covăsnianu, angajații lui sunt bine plătiți și mobilizați pe teren. Fostul secretar de stat de la Transporturi crede că, pentru omul de afaceri băcăuan Dorinel Umbrărescu, a construi Autostrada Moldovei este și o ambiție personală.
Cum se mobilizează Spedition UMB SRL, de o natură militară? Dumneavoastră ați spus că are un stil de farmacie?
Rezolvă printr-un management să-i spunem de tip nemțesc. Este foarte eficient, atât la nivel de management general, cât și la nivel de middle și chiar la nivel elementar. Oamenii sunt extrem de bine mobilizați, sarcini clare. Materialele de construcții sunt cumva la îndemână. Utilajele sunt noi și asta îl ajută. Inclusiv experiențele anterioare. Are un mod de lucru cumva diferit. Lucrează să spunem ceva de genul două săptămâni încontinuu, ulterior o pauză. Dar și faptul că este aproape și aici vorbim de A7, este aproape de sediului central logistic în zona Adjudului. Asta îi creează niște perspective clare de a se încadra în termenele termene clare, în termenele inițiale. Oamenii, din câte cunosc, oamenii sunt foarte bine plătiți. Și automat sunt și bine montați și mobilizați pe pe teren. Drept dovadă că deja au început să apară imagini de la loturile semnate cât de curând. Deci nu aștepta foarte mult până când a intrat în teren.
În urmă cu peste 30 de ani, tânărul cercetător Marian Berdan a decis să devină antreprenor A construit o afacere durabilă pas cu pas. Acum, grupul de firme pe care îl conduce are o fabrică modernă la Miroslava. Investește în cercetare, continuă să viseze cu ochii deschiși și ne-a vorbit despre ce impact va avea autostrada asupra vieții locuitorilor..
Ce ar schimba A7 și A8 în viața locuitorilor din Moldova?
Pentru locuitorii din Moldova, autostrada A8 este un obiectiv foarte important și le-ar schimba definitiv sensul vieții. Această autostradă le-ar aduce mult mai multă bunăstare, mult mai multă conectivitate, mult mai multe locuri de muncă. Sigur căorice autostradă trebuie întreținută. Și ne va conecta la Europa, chiar dacă nu o să fim în Schengen. Vom avea foarte mult de câștigat, în special pentru industria care se va dezvolta și ea odată cu autostrada în Moldova. Gândiți-vă că și pentru noi o deplasare până la Viena sau până la Munchen s-ar produce fără probleme. Imaginați-vă numai faptul că noi nu suntem în Schengen. Cât de mult timp pierd camioanele noastre și nu numai ale noastre și ale partenerilor străini în vama dintre România și Ungaria, unde e granița Schengen. Costurile? Se ridică la miliarde de euro pe an. Autostrada este foarte importantă și pentru populația din Republica Moldova care se va mai emancipa și mai mult. Poți să mergi la teatru sau la un concert în Viena. Pleci dimineața la ora 06:00.Faci 10 ore. La ora 19 te poți duce la un spectacol.
Omul de afaceri ieșean Lucian Grecu: A7 și A8 sunt fundamentale pentru zona asta a țării
Omul de afaceri Lucian Grecu este proprietarul Hotelului Unirea și are în derulare investiții în domeniul imobiliar. Este unul dintre puținii oameni de afaceri care au ieșit în stradă la propriu pentru a protesta alături de activiști și cetățeni din județele Moldovei pentru autostrăzi.
Cum ar schimba A8 și A7 viața locuitorilor din Moldova?
Eu am reprodus cândva o frază devenită celebră prin faptul că a spus-o un italian, un mare om de afaceri. L-am întrebat care e rolul și ce se întâmplă cu aceste autostrăzi. Și respectivul mi-a zis următoarea expresie: Lucian, civilizația se termină unde se termină autostrăzile. Bineînțeles, se referea la civilizația economică, la bunăstarea economică. Civilizația în sine și cultura se pot face și în codrul verde, și în vârf de munte, și oriunde. Nu-i nevoie neapărat de autostrăzi pentru cultură și civilizație, în sensul larg al cuvântului. Bunăstarea economică se termină unde se termină autostrăzile și asta e valabil și o susțin și eu. Cu alte cuvinte, A7 și A 8 sunt fundamentale pentru zona asta a țării. Pentru că, într-adevăr, există o celebră hartă în care toată țara împânzită de autostrăzi, nu neapărat executate, dar măcar în fază de execuție. Acea hartă era valabilă acum doi ani - la ora asta recunoaștem că nu mai e valabilă - iar în zona Moldovei era un ciot să de autostradă, centura Bacăului, care are vreo 18-20 de kilometri. Cu alte cuvinte, zona asta a fost păgubită și văduvită de această bunăstare creată de către autostrăzi. Poate să pară ciudat, domnule, ce poate să facă autostradă? Păi, poate să facă. Au fost cazuri în care firme din Iași sau din împrejurimi au ratat contracte mari, pentru că nu puteau să-și aducă materia primă și nu puteau să-și trimită produsul finit. Producția și mai ales aprovizionarea și expedierea materiilor prime țin foarte mult de mijloacele de transport și de căile de transport.
Ne lipsesc autostrăzile în Moldova dar ne lipsesc și lideri capabili să facă proiecte mature și să obțină finanțare pentru ele. Este opinia economistului Dan Chirleșan, lector al Facultății de Economie și Administrarea Afacerilor de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Printre cursurile predate alături de finanțe, bănci, monede se numără Tehnici de Proiectare în Administraţia Publică și Reforma Sistemelor Administrative. Într-un interviu pentru Republica, Dan Chirleșan spune că doar autostrăzile internetului și creativității nu sunt suficiente.
Autostrada Moldovei și Autostrada Unirii. Cum ne-ar schimba viața din punct de vedere economic?
Eu cred că, în primul rând, ar trebui să spunem că cele două autostrăzi ar trebui să ne schimbe mentalul colectiv. Pentru că noi acum suntem totuși într-o ficțiune în care ne-au plasat elitele noastre politice și administrative, acești funcționari cu cotiere de mai bine de 30 de ani. Spunându-ne că pe acolo o să treacă și arătându-ne, de fiecare dată, - aici îl pot cita pe domnul Adrian Covăsnianu, care a fost și ministrul secretar de stat - studii de fezabilitate. Studii în care hărțile erau preluate de pe curbele de nivel de pe vremea lui Ștefan cel Mare. Și asta e o poveste tristă și povestea asta ar trebui să poată fi în sfârșit deblocată și regiunea asta istorică a Moldovei să fie reconectată la țară. Așa cum a fost la Mica Unire de la 1859, la Unirea de la 1918. Și cred că din punct de vedere social, economic și Moldova trebuie să-și ia înapoi ceea ce a dat. A dat elite de valoare în anumite momente și contexte istorice. A dat forță de muncă, dar până la urmă, a dat și PIB la nivelul națiunii.
Cum o să ne schimbe din punct de vedere economic? Ne uităm ce se întâmplă în interiorul Arcului Carpatic și vedem că orașe mult, mult mai mici ca dimensiune - să zic doar Mediaș, ca să aveți o comparabilitate cu Iașul - beneficiază de a doua sau a treia industrializare după Ceaușescu. Iar Iașul este doar așa, legat virtual pe autostrada internetului sau pe zona industriilor creative. Doar cu bruma asta de prosperitate poți să asiguri un confort de dezvoltare și de rămânere acasă unui public țintă relativ redus. IT-iști sunt 20.000. Ce facem cu restul patru, cinci milioane care populează această regiune a Moldovei? Să lucreze doar atunci când afară e soare și nu plouă sau nu ninge? Adică să lucreze doar în agricultură. Ca să lucrăm în industrii, să avem fabrici, avem nevoie de conexiunea asta ombilicală care înseamnă legătura cu zonele de aprovizionare și de desfacere.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.