„Dacă ar ieși toate tirurile pe poarta companiilor din Moldova cu frecvența cu care le sunt cerute produsele în Europa, s-ar bloca toate drumurile”. Cum va schimba autostrada Moldova

Foto: Inquam Photos

Ne lipsesc autostrăzile în Moldova dar ne lipsesc și lideri capabili să facă proiecte mature și să obțină finanțare pentru ele. Este opinia economistului Dan Chirleșan, lector al Facultății de Economie și Administrarea Afacerilor de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Printre cursurile predate alături de finanțe, bănci, monede se numără Tehnici de Proiectare în Administraţia Publică și Reforma Sistemelor Administrative. Dan Chirleșan spune că doar autostrăzile internetului și creativității nu sunt suficiente. „Ce facem cu restul patru, cinci milioane care populează această regiune a Moldovei? Să lucreze doar atunci când afară e soare și nu plouă sau nu ninge? Adică să lucreze doar în agricultură. Ca să lucrăm în industrii, să avem fabrici, avem nevoie de conexiunea asta ombilicală care înseamnă legătura cu zonele de aprovizionare și de desfacere ”, spune profesorul ieșean.

Republica vă propune, într-o serie de articole, să vedem cum autostrăzile vor schimba viața oamenilor din regiunea Moldovei. Prima provocare a fost lansată activistului ieșean Adrian Covăsnianu, fost secretar de stat la Ministerul Transporturilor în mandatul USR. Apoi a venit rândul oamenilor de afaceri ieșeni Marian Berdan și Lucian Grecu. Economistului Dan Chirleșan, lector al Facultății de Economie și Administrarea Afacerilor de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, a acceptat să răspundă întrebărilor Republica pe subiectul atât de fierbinte al autostrăzilor din Moldova.

Autostrada Moldovei și Autostrada Unirii. Cum ne-ar schimba viața din punct de vedere economic?

Eu cred că, în primul rând, ar trebui să spunem că cele două autostrăzi ar trebui să ne schimbe mentalul colectiv. Pentru că noi acum suntem totuși într-o ficțiune în care ne-au plasat elitele noastre politice și administrative, acești funcționari cu cotiere de mai bine de 30 de ani. Spunându-ne că pe acolo o să treacă și arătându-ne, de fiecare dată, - aici îl pot cita pe domnul Adrian Covăsnianu, care a fost și ministrul secretar de stat - studii de fezabilitate. Studii în care hărțile erau preluate de pe curbele de nivel de pe vremea lui Ștefan cel Mare. Și asta e o poveste tristă și povestea asta ar trebui să poată fi în sfârșit deblocată și regiunea asta istorică a Moldovei să fie reconectată la țară. Așa cum a fost la Mica Unire de la 1859, la Unirea de la 1918. Și cred că din punct de vedere social, economic și Moldova trebuie să-și ia înapoi ceea ce a dat. A dat elite de valoare în anumite momente și contexte istorice. A dat forță de muncă, dar până la urmă, a dat și PIB la nivelul națiunii.

Cum o să ne schimbe din punct de vedere economic? Ne uităm ce se întâmplă în interiorul Arcului Carpatic și vedem că orașe mult, mult mai mici ca dimensiune - să zic doar Mediaș, ca să aveți o comparabilitate cu Iașul - beneficiază de a doua sau a treia industrializare după Ceaușescu. Iar Iașul este doar așa, legat virtual pe autostrada internetului sau pe zona industriilor creative. Doar cu bruma asta de prosperitate poți să asiguri un confort de dezvoltare și de rămânere acasă unui public țintă relativ redus. IT-iști sunt 20.000. Ce facem cu restul patru, cinci milioane care populează această regiune a Moldovei? Să lucreze doar atunci când afară e soare și nu plouă sau nu ninge? Adică să lucreze doar în agricultură. Ca să lucrăm în industrii, să avem fabrici, avem nevoie de conexiunea asta ombilicală care înseamnă legătura cu zonele de aprovizionare și de desfacere.

La nivel individual, cum ne va schimba viața infrastructură modernă? Cum va trăi mai bine de exemplu Dan Chirleșan sau Violeta Cincu sau Marian din Botoșani? Am dat un prenume la întâmplare....

În primul rând, la nivel individual, dacă ar fi să fim doar raportori statisticieni și eu, și dumneavoastră, și alți cetățeni vom consuma resurse mai puține pentru a face mobilitatea. Deci vom sta mai puțin timp în trafic și economisim resursa de timp. Vom consuma mai puțin carburant și economisim resursele energetice.

Vom consuma mai puțin timp să-i înjurăm pe pe elitiștii vremurilor în care ne-au vândut doar ficțiune. Și nivelul nostru de trai și de confort va crește la nivel societal. Mentalul colectiv se va schimba. E povestea care s-a întâmplat în Regatul Unit al Marii Britanii acum 200 de ani, când a apărut prima industrializare și cetățenii au trecut de la starea de de disconfort într-o stare de prosperitate generalizată. Și noi sunt convins că merităm să fim conectați cu regiunile istorice ale Europei. Facem trecerea de la regiunile istorice ale României către cele europene pentru a simți că suntem cetățeni. Să nu mai trăim cu stigmatul că ni s-a lipit o etichetă că ne aflăm doar la bordura de est a Europei, la zona asta de influență între cultura devălmășiei de tip sovietică la culturile vest europene, care totuși prețuiesc și proprietatea, și spiritul liber, și creativitatea.

Vedem că marile investiții ne ocolesc. Vor veni mari investitori după ce autostrăzile vor deveni realitate.?

Eu cred că da. Deci trecerea asta de la ficțional spre real începe cu creionarea căilor de acces.

Este un mesaj pe care politicienii au evitat 30 de ani de zile să-l dea către capitalul autohton și străin. Noi dacă am avea capital autohton suficient, ar trebui să ne uităm către cel care își caută loc de pe marile lanțuri internaționale. Dar orice întreprinzător și orice deținător de capital vrea să știe ce face cu marfa pe care o produce. Dacă imaginați-vă că avem și noi fabricile de la Pașcani, de la Iași, care mai produc câte ceva și încearcă să exporte în Europa. Și antreprenorii acelor fabrici spun că, dacă ar ieși toate tirurile pe poarta companiilor lor, cu frecvența cu care le sunt cerute produsele în Europa, s-ar bloca toate drumurile și curbele de nivel.

Vreau să zic toate drumurile din Moldova, practic am merge bară la bară, între tiruri.

Putem face o estimare dacă ar fi să considerăm regiunea de Nord-Est. cu cât ar crește PIB-ul, după ce autostrăzile ar deveni realitate?

Aici avem date statistice din alte regiuni și vedem că, dacă ne uităm cât se poate de aproape, adică peste mult peste Arcul Carpatic. Vedem că în zona Ardealului, PIB-ul generat de acele mici comunități mai mici sau mai mari a crescut considerabil în ultimii 10 ani de zile. A crescut considerabil în ultimii 10 ani de zile. Harta prosperității este legată mână în mână cu harta mobilității. Și prosperitatea nu apare doar la nivel economic. Vreau să reiterez faptul că acolo unde comunitățile sunt dinamice și se mișcă, se dezvoltă și celelalte servicii conexe, sociale, de educație, de întreținere a sănătății, de consumare a timpului liber. Aș vrea și eu să-l văd pe pe Regele Marii Britanii vorbind așa de frumos de de zonele noastre turistice, cum vorbește de cele din Ardeal.

Ne lipsește ceva?

Da, ne lipsește. Știți noi am avut, din păcate, elite care de fiecare dată s-au dus la București doar cu titluri scrise pe hârtie și au spus că ei doresc să facă autostradă, doresc să facă spitale, doresc să facă stadioane de fotbal și așa mai departe. Dar nu aveau proiecte mature pentru că nu au învățat să le scrie. Lipsa proiectelor mature a făcut ca finanțările să ocolească această regiune. În plus, incapacitatea lor de a se abține la practicile dobândite de la Înalta Poartă, peșcheșul, parandărătul, pliculețul, a făcut ca ei să nu fie parteneri de discuție și de creionare a politicilor publice credibile. E trist, dar trebuie să ne uităm la cei care au condus această zonă a Moldovei și să vedem că mulți dintre ei au sfârșit sau au continuat prin procesele interminabile, care le-au afectat și integritatea, și moralitatea, și, în primul rând, credibilitatea.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp