Sari la continut

Protecția datelor cu caracter personal

Din 25 mai Republica.ro aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR). Prin continuarea navigării pe platforma noastră confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

Avem exact atâția bani cât credem că putem avea sau cât credem că merităm, nimic mai mult

Bancomat

Foto: Inquam Photos

Du-te la școală. Ia-ți un job. Muncește din greu. Cumpără-ți o casă. Cumpără-ți o mașină... Gândirea ”tatălui sărac” versus cea a ”tatălui bogat”. Cum ieșim de sub sclavia banilor? Ce înseamnă să ai succes finaciar? Oare banii sunt chiar ”ochiul dracului”?

În cartea sa ”Tată bogat, tată sărac” Robert Kiyosaki vorbește despre felul în care tatăl lui privea banii. Tatăl lui era un om educat, de nota 10, care urmase o facultate de prestigiu, însă care toată viața a muncit din greu pentru bani. Și tot nu avea suficienți.

Du-te la școală. Ia-ți un job. Muncește din greu. Cumpără-ți o casă. Cumpără-ți o mașină.. Ieși la pensie. Acesta este drumul către succes. Sau cel puțin aceasta era definiția tatălui lui despre succes. Și asta era ceea ce transmitea mai departe și fiului său. Poate că cel mai grav lucru care se putea întâmpla era să rămână fără job.. Ce făcea atunci când venea vremea pensiei?!

Pe de altă parte, cel mai bun prieten al tatălui lui Kiyosaki, pe care el îl numește ”tatăl bogat”, avea cu totul o altă filozofie legată de bani. ”Oamenii nu trebuie să muncească pentru bani”. Oamenii bogați nu muncesc pentru bani. Ci banii muncesc pentru ei. Nu banii sunt scopul, ci motivația din spatele banilor. Motivul acela pentru care fiecare dintre noi se trezește dimineață.

La Wealth Masters Tour – eveniment ce a avut loc weekendul trecut și l-a avut în prim plan pe Robert Kiyosaki - am ajuns după ce, timp de 40 de ani, nu am fost interesată prea tare de educația financiară. Asta cu toate că, problema ”banilor” a fost mereu prezentă în viața mea într-un fel sau altul.

Trebuie să ai note bune. Să mergi la facultate. Să te faci inginer. Să te angajezi cu carte de muncă ca să ai bani la pensie. Cred că marea majoritate a oamenilor din generația mea - și nu numai – au primit tipul acesta de educație. Eu l-am primit.

Apoi urmează nenumăratele discuțiile din casă legate de bani, asta ca să nu le numesc certuri. Pe ce s-au cheltuit banii, liste peste liste, nu avem bani, trebuie să punem bani deoparte pentru zile negre.. La care se adaugă credințele despre bani pe care le-am auzit în copilărie. 

  • Oamenii care au bani mulți sigur au făcut niște furăciuni la un moment dat.
  • Banii nu se culeg din pom!
  • Noi nu suntem niște oameni bogați.
  • Trebuie să muncești din greu pentru bani.
  • Trebuie să muncești cu carte de muncă ca să ai bani la pensie.
  • Trebuie să pui deoparte bani pentru zile negre.

Cam asta era ceea ce am văzut, ceea ce am auzit eu în copilăria și adolescența mea legat de bani. Și după ce m-am mutat acasă, când venem la ai mei părinți în vizită și venea cumva vorba, tata mă întreba mereu: ”Ai carte de muncă?”

Să nu credeți că de la evenimentul cu Robert Kiyosaki am învățat să fac bani. Nu. Însă am avut câteva momente de aha, unele noi, altele pe care le-am mai avut și înainte dar nu am făcut nimic cu ele. Marea majoritate a aha-urilor se pot aplica la multe arii din viața noastră și cu cât ni le conștientizăm mai repede cu atât avem puterea de a schimba ceva în viața nostră. Pentru că o conștientizare fără pași de acțiune rămâne o simplă conștientizare, doar atât.

Ceea ce credem noi despre bani este exact ce vom primi în viață. Dacă am auzit toată copilăria că nu avem nevoie de bani ca să fim fericiți, nici că vom avea vreo urmă de interes legată de acumulări materiale. Probabil că banii nici nu vor veni la noi..

Ceea ce am văzut în copilărie la părinții noștri legat de bani și ne-a impactat emoțional, a intrat în subconștientul nostru și ne conduce din umbră relația cu banii.

Modelul părintesc de management al banilor este modelul despre care, poate fără să ne dăm seama, credem că este cel mai potrivit. O relație cu o persoană care are credințe diferite s-ar putea să ne aducă niște certuri legate de bani...

Dacă punem deoparte bani pentru zile negre, cu siguranță vom avea zile negre pentru care să îi folosim..

Ceea ce ne-a fost spus în nenumărate rânduri de către părinții noștri va fi ori modelul nostru inconștient de relaționare cu banii, fie îl vom respinge total chiar dacă poate avea și elemente bune.

Avem exact atâția bani cât credem că putem avea sau cât credem că merităm, nimic mai mult.

În cazul în care cheltuim toți banii pe care îi primim, indiferent câți bani vom câștiga în plus, îi vom cheltui și pe ăia în același fel.

În loc să ne spunem: ”Este prea scump!”, mai bine să ne întrebăm ”Ce putem face ca să ne permitem?”

Credințele de care nu suntem conștienți ne controlează.

Să nu ne abandonăm ambițiile, visurile despre ceea ce poate fi posibil bazându-ne pe situația financiară actuală.

Asta despre relația cu banii. Apoi, avem nevoie să învățăm lucruri noi, pe care niciunul dintre noi nu le-a învățat la școală. Și din păcate, nici în ziua de astăzi nu se învață la școală..

Societatea de astăzi este o societate a consumerismului. Ne îndatorăm băncilor ca să ne cumpărăm o casă – care de fapt nu este un activ, ci o cheltuială. Apoi ca să ne cumpărăm o mașină. Care nu este un activ, ci o cheltuială. Apoi ne îndatorăm ca să ne schimbăm mobila, să mergem în vacanță, să ne luăm un frigider care dă cuburi de gheață, ca să ne schimbăm mașina, că doar uite ce mașină are vecinul Mitică. Și lista poate continua la nesfârșit.

Avem nevoie să fim învățați să investim în noi înșine. Noi, educația noastră, este motorul de făcut bani.

Avem nevoie să fim învățați să muncim pentru a ne construi active, nu pentru bani.

Avem nevoie să fim învățați cum să economisim bani și să îi investim.

Avem nevoie să fim învățați care este diferența între datorii ”bune” și datorii ”rele”.

Avem nevoie să fim învățați ce înseamnă să fim independenți financiar și cum putem ajunge acolo.

Avem nevoie să fim învățați cum să ne dezvoltăm abilitățile necesare pentru a avea un business.

Sunt câteva aspecte care fac diferența între cei care au bani și cei care nu au:

- educația financiară – deși s-ar putea să nu facă bine economiei

- conștientizarea relației pe care o avem cu banii, a acelor aspecte care nu ne ajută să ajungem acolo ne dorim

- conștientizarea lucrurilor care ne fac fericiți și ne aduc bunăstare, în loc de urmărirea ”standardelor” primite de generații: Învață bine – Dacă ai note proaste o să ajungi un nimeni. Ia-ți un job. Căsătorește-te și întemeiază-ți o familie – Ai 30 ani și încă nu ai bifat asta?! Cam nasol.. – Cumpără-ți o casă. Cumpără-ți o mașină – Cum, la 40 de ani stai cu chirie?!

Până la urmă, fiecare dintre noi are propriul traseu atât în viața personală cât și în carieră. Ceea ce rămâne cel mai important este să creștem și să devenim persoana care este necesară pentru a ne îndeplini scopurile și visurile!

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Dan Dinu Dan Dinu check icon
    Stimată doamnă Gabriela Hobeanu, doresc să fac bani şi banii să muncească pentru mine :) Iar eu să pot citi în voie ce îmi place ... . Din articol nu am priceput cum se realizează concret asta. Puteţi lăsa câteva sfaturi bănoase la adresa aceasta : dan_margarint@yahoo.com
    • Like 0
  • Un articol de genul "hai sa vorbim discuții". Ne apucam sa scriem doua pagini in care nu spunem nimic. Exact ca politicienii sau multi dintre formatorii de opinie:trebuie sa schimbam ceva;trebuie sa facem ceva; trebuie sa creem locuri de munca;trebuie sa crestem nivelul de trai etc. Doar "trebuie" fara solutii concrete. Dar dă bine la CV sa ai un articol pe "Republica".
    • Like 0


Îți recomandăm

Speranța Farcă

„Părinții sunt foarte angoasați, aud peste tot că copilul lui cutare face așa, copilul lui cutare face așa. Și se gândesc că ei nu oferă același start copilului lor, care va intra în competiție cu acei copii care au făcut toate acele cursuri. Gândim educația și viața ca pe o competiție”, spune Speranța Farca.

Citește mai mult

Șezlonguri în apă la Marea Neagră

Este o adevărată luptă între turişti pentru a prinde cel mai apropiat pat de plajă lângă apă deşi nu stau prea mult pe sezlong şi apoi tot ei se plâng că nu au soare pentru a se bronza din cauza umbrelelor extrem de apropiate.

Citește mai mult

Foto pentru textul Arinei Angelescu

Plec în oraș. Nu apuc să conduc prea mult când aud telefonul. E mama, care rămăsese cu cel mic. Inima îmi bate deja mai tare. Îmi trec tot felul de scenarii prin cap. Niciunul prea fericit. Răspund. Nu e mama. E băiețelul meu. Plânge în hohote și lasă puțin spațiu ca eu să înțeleg ceva. Nu-știu-ce grisine pe care le-am uitat acasă?!

Citește mai mult

Andrei Ene

AntiFragile, un startup care dezvoltă un sistem de etichete inteligente, care permit monitorizarea de la distanță a coletelor pe parcursul procesului de transport, a fost desemnat vineri seara câștigătorul competiției UPGRADE 100 Floors Elevator Pitch. Pe scurt, eticheta își schimbă culoarea dacă pachetul a fost scăpat de curieri.

Citește mai mult