Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De cinci ani, peste 500 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

Avem exact atâția bani cât credem că putem avea sau cât credem că merităm, nimic mai mult

Bancomat

Foto: Inquam Photos

Du-te la școală. Ia-ți un job. Muncește din greu. Cumpără-ți o casă. Cumpără-ți o mașină... Gândirea ”tatălui sărac” versus cea a ”tatălui bogat”. Cum ieșim de sub sclavia banilor? Ce înseamnă să ai succes finaciar? Oare banii sunt chiar ”ochiul dracului”?

În cartea sa ”Tată bogat, tată sărac” Robert Kiyosaki vorbește despre felul în care tatăl lui privea banii. Tatăl lui era un om educat, de nota 10, care urmase o facultate de prestigiu, însă care toată viața a muncit din greu pentru bani. Și tot nu avea suficienți.

Du-te la școală. Ia-ți un job. Muncește din greu. Cumpără-ți o casă. Cumpără-ți o mașină.. Ieși la pensie. Acesta este drumul către succes. Sau cel puțin aceasta era definiția tatălui lui despre succes. Și asta era ceea ce transmitea mai departe și fiului său. Poate că cel mai grav lucru care se putea întâmpla era să rămână fără job.. Ce făcea atunci când venea vremea pensiei?!

Pe de altă parte, cel mai bun prieten al tatălui lui Kiyosaki, pe care el îl numește ”tatăl bogat”, avea cu totul o altă filozofie legată de bani. ”Oamenii nu trebuie să muncească pentru bani”. Oamenii bogați nu muncesc pentru bani. Ci banii muncesc pentru ei. Nu banii sunt scopul, ci motivația din spatele banilor. Motivul acela pentru care fiecare dintre noi se trezește dimineață.

La Wealth Masters Tour – eveniment ce a avut loc weekendul trecut și l-a avut în prim plan pe Robert Kiyosaki - am ajuns după ce, timp de 40 de ani, nu am fost interesată prea tare de educația financiară. Asta cu toate că, problema ”banilor” a fost mereu prezentă în viața mea într-un fel sau altul.

Trebuie să ai note bune. Să mergi la facultate. Să te faci inginer. Să te angajezi cu carte de muncă ca să ai bani la pensie. Cred că marea majoritate a oamenilor din generația mea - și nu numai – au primit tipul acesta de educație. Eu l-am primit.

Apoi urmează nenumăratele discuțiile din casă legate de bani, asta ca să nu le numesc certuri. Pe ce s-au cheltuit banii, liste peste liste, nu avem bani, trebuie să punem bani deoparte pentru zile negre.. La care se adaugă credințele despre bani pe care le-am auzit în copilărie. 

  • Oamenii care au bani mulți sigur au făcut niște furăciuni la un moment dat.
  • Banii nu se culeg din pom!
  • Noi nu suntem niște oameni bogați.
  • Trebuie să muncești din greu pentru bani.
  • Trebuie să muncești cu carte de muncă ca să ai bani la pensie.
  • Trebuie să pui deoparte bani pentru zile negre.

Cam asta era ceea ce am văzut, ceea ce am auzit eu în copilăria și adolescența mea legat de bani. Și după ce m-am mutat acasă, când venem la ai mei părinți în vizită și venea cumva vorba, tata mă întreba mereu: ”Ai carte de muncă?”

Să nu credeți că de la evenimentul cu Robert Kiyosaki am învățat să fac bani. Nu. Însă am avut câteva momente de aha, unele noi, altele pe care le-am mai avut și înainte dar nu am făcut nimic cu ele. Marea majoritate a aha-urilor se pot aplica la multe arii din viața noastră și cu cât ni le conștientizăm mai repede cu atât avem puterea de a schimba ceva în viața nostră. Pentru că o conștientizare fără pași de acțiune rămâne o simplă conștientizare, doar atât.

Ceea ce credem noi despre bani este exact ce vom primi în viață. Dacă am auzit toată copilăria că nu avem nevoie de bani ca să fim fericiți, nici că vom avea vreo urmă de interes legată de acumulări materiale. Probabil că banii nici nu vor veni la noi..

Ceea ce am văzut în copilărie la părinții noștri legat de bani și ne-a impactat emoțional, a intrat în subconștientul nostru și ne conduce din umbră relația cu banii.

Modelul părintesc de management al banilor este modelul despre care, poate fără să ne dăm seama, credem că este cel mai potrivit. O relație cu o persoană care are credințe diferite s-ar putea să ne aducă niște certuri legate de bani...

Dacă punem deoparte bani pentru zile negre, cu siguranță vom avea zile negre pentru care să îi folosim..

Ceea ce ne-a fost spus în nenumărate rânduri de către părinții noștri va fi ori modelul nostru inconștient de relaționare cu banii, fie îl vom respinge total chiar dacă poate avea și elemente bune.

Avem exact atâția bani cât credem că putem avea sau cât credem că merităm, nimic mai mult.

În cazul în care cheltuim toți banii pe care îi primim, indiferent câți bani vom câștiga în plus, îi vom cheltui și pe ăia în același fel.

În loc să ne spunem: ”Este prea scump!”, mai bine să ne întrebăm ”Ce putem face ca să ne permitem?”

Credințele de care nu suntem conștienți ne controlează.

Să nu ne abandonăm ambițiile, visurile despre ceea ce poate fi posibil bazându-ne pe situația financiară actuală.

Asta despre relația cu banii. Apoi, avem nevoie să învățăm lucruri noi, pe care niciunul dintre noi nu le-a învățat la școală. Și din păcate, nici în ziua de astăzi nu se învață la școală..

Societatea de astăzi este o societate a consumerismului. Ne îndatorăm băncilor ca să ne cumpărăm o casă – care de fapt nu este un activ, ci o cheltuială. Apoi ca să ne cumpărăm o mașină. Care nu este un activ, ci o cheltuială. Apoi ne îndatorăm ca să ne schimbăm mobila, să mergem în vacanță, să ne luăm un frigider care dă cuburi de gheață, ca să ne schimbăm mașina, că doar uite ce mașină are vecinul Mitică. Și lista poate continua la nesfârșit.

Avem nevoie să fim învățați să investim în noi înșine. Noi, educația noastră, este motorul de făcut bani.

Avem nevoie să fim învățați să muncim pentru a ne construi active, nu pentru bani.

Avem nevoie să fim învățați cum să economisim bani și să îi investim.

Avem nevoie să fim învățați care este diferența între datorii ”bune” și datorii ”rele”.

Avem nevoie să fim învățați ce înseamnă să fim independenți financiar și cum putem ajunge acolo.

Avem nevoie să fim învățați cum să ne dezvoltăm abilitățile necesare pentru a avea un business.

Sunt câteva aspecte care fac diferența între cei care au bani și cei care nu au:

- educația financiară – deși s-ar putea să nu facă bine economiei

- conștientizarea relației pe care o avem cu banii, a acelor aspecte care nu ne ajută să ajungem acolo ne dorim

- conștientizarea lucrurilor care ne fac fericiți și ne aduc bunăstare, în loc de urmărirea ”standardelor” primite de generații: Învață bine – Dacă ai note proaste o să ajungi un nimeni. Ia-ți un job. Căsătorește-te și întemeiază-ți o familie – Ai 30 ani și încă nu ai bifat asta?! Cam nasol.. – Cumpără-ți o casă. Cumpără-ți o mașină – Cum, la 40 de ani stai cu chirie?!

Până la urmă, fiecare dintre noi are propriul traseu atât în viața personală cât și în carieră. Ceea ce rămâne cel mai important este să creștem și să devenim persoana care este necesară pentru a ne îndeplini scopurile și visurile!

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Kiyosaky este de fapt un fake guru care spune ceva fara sa zica mai nimic.El a facut niste afaceri in vremea cand era mai mereu bull -market, adica se putea practica buy and hold.Intr-o societate cu mecanisme de creditare ( care pana la urma au dus la diverse bule si unii si-au pierdut si camasa sau mai rau) etc.Expertiza lui nu e relevanta in conditiile pietelor finaciare de azi iar in cazul romanului si sarac si habarnist in antreprenoriat suna frumos dar atat.Antreprenoriatul nu e sport de masa.De aici trebuie sa inceapa orice om onest care vrea sa zica ceva.Nimic mai fals decat ''si tu si oricine poate face asta, follow your dreams:-))))''.O tampenie.Pe langa talentul si informatia necesara un antreprenor trebuie sa fie pregatit sa dea si gres rau macar o data , de doua ori...ca sa-i cada puful.Sa aibe toleranta la risc si consecintele unor actiuni.Sa calculeze si ''daca nu, si pierd , ce fac''.Etc.Kiyosaky vinde snake oil ca din asta traieste.Ia intrebati-va de ce Buffet , Soros sau Dalio& CO nu tin seminarii prin lume:-)?Nume cu portofolii clare fata de care mr K , nu e nici gluma.Pai...d-aia,ca-s prinsi in bussine-ul care le aduce miliarde.Pierdere de vreme.Vreau sa vad prima juma de milion de $ ( nu unul ) facuta pe reteta K.Nu mai comentez imbecilitatile pe care le-a expus in timp despre pietele financiare , stock market si etc ca de alea rad si curcile.
    • Like 1
  • Nu cred ca intotdeauna parintii sunt cei care ne formeaza in materie de bani. De exemplu mama a fost intotdeauna foarte cheltuitoare, risipitoare, asa a ramas si azi, incapabila sa puna un ban deoparte, cheltuibdu-si pensia pe tot felul de prostii inutile, mai ales acum ca s-a si senilizat un pic. Asta m-a enervat intotdeauna, de aceea am devenit cam contrariul acestui tip.
    • Like 0
  • Ce diferențiază un om cu bani de unul fără:
    1."- educația financiară – deși s-ar putea să nu facă bine economiei "
    2."- conștientizarea relației pe care o avem cu banii, a acelor aspecte care nu ne ajută să ajungem acolo ne dorim"
    3."- conștientizarea lucrurilor care ne fac fericiți și ne aduc bunăstare, în loc de urmărirea ”standardelor” primite de generații: Învață bine – Dacă ai note proaste o să ajungi un nimeni. Ia-ți un job. Căsătorește-te și întemeiază-ți o familie – Ai 30 ani și încă nu ai bifat asta?! Cam nasol.. – Cumpără-ți o casă. Cumpără-ți o mașină – Cum, la 40 de ani stai cu chirie?!"
    Toate astea sunt clișee , de fapt trebuie să ne întrebăm ce ne dorim noi nu ce vor cei din anturajul nostru. Aș insista pe ultima cea cu conștientizarea lucrurilor care ne fac fericiți. Sunt unul dintre cei care au văzut ambele fețe ale monedei. Am făcut școala în comunism când se punea accent pe educație care era de fapt singurul domeniu în care se manifesta concurența din orânduirea respectivă și care era acerbă la momentul respectiv. Am primit și educație financiară datorită studiilor în domeniu. Atunci îți trebuiau mult mai puține lucruri ca să fi fericit și oamenii chiar erau mai fericiți chiar dacă nu dispuneau de bogăție materială. Erau mai sociabili și mai empatici, se bucurau de lucrurile simple. M-am angajat în câmpul muncii cu ochii pe carieră ( în vremea respectivă era mai importantă reputația și recunoașterea decât banii deși nici ei nu erau de neglijat. Apoi a venit revoluția cu dezordine socială, economică și morală , cu inversarea valorilor cu căpătuirea unor șmecheri ai tranziției ( pentru că la noi datorită mentalității și culturii organizaționale visăm tunuri și învârteli și suntem de acord cu orice activitate aducătoare de câștig cu condiția să nu degenereze în muncă) prin furt , delapidare ,corupție. Statul prin instituțiile lui asista neputincios la degringolada economică și socială. Apoi printr-un tupeu porcesc cei care s-au căpătuit prin astfel de mijloace se prezentau la tv ca oameni de succes să ne învețe cum se fac banii și ce skill-uri au avut ei omițând metodele. Pe toate canalele media se promova antreprenoriatul și libera înițiativă și mai ales faptul că salariații sunt niște leneși și niște asistați social care trebuie restructurați din fostele intreprinderi comuniste. Și acum mai văd îndemnuri la pretenții mai mici la salarii , muncă mai multă pe 2 lei și eventual renunțarea la activități domestice și de familie în favoarea target-ului și a deadline-urilor spre prosperitatea patronilor. Așa că am pășit în capitalism cu ambele picioare, mi-am creat propria afacere și e adevărat că nivelul de trai a crescut și ca în visul oricărui român a apărut casa , mașina școala copilului etc dar toate astea au venit cu un preț la care mulți viitori antreprenori sau dornici de îmbogățire nu se gândesc. Lipsa din familie la evenimente importante , orele nesfârșite petrecute la serviciu sau deplasări, dificultățile ivite în cămin datorită lipsei de comunicare și a empatiei care să fim sinceri lipsește în capitalism ( suntem învățați că aici e fiecare pentru el și orașul e o junglă în care supraviețuiește cine poate). Copiii cresc și te percep ca pe un chiriaș care plătește facturile și vine ocazional să le cumpere cele necesare și ajungi ușor ușor să devii alienat în goana nu atât după bunurile proprii pe care le poți procura ci pentru ca firma ta să reziste pe o piața în care te lupți cu unii care s-au născut și crescut doar în capitalism și pe care îl practică de generații , iar acumulările lor sub formă de capital e evident că le asigură un avantaj enorm. Aș vrea să scoatem din vocabular expresia "să facem banii să lucreze pentru noi" pe care o văd promovată agresiv și la tv , de fapt banii nu muncesc pentru noi ci unii salariați ( Marx e mai actual ca oricând) care sunt oameni cu familii și probleme personale. Știu vor sări unii să spună că se pot găsi căi de mijloc că le poți îmbina și poți fi detașat , că poți avea zile libere sau concedii fără să apară sincope ca onorarea unui bilet la ordin sau a unui cec la scadență deși nu ai încasări sau litigiile cu clienții care nu plătesc facturile ( doar suntem în România unde disciplina contractuală, financiară și fiscală e opțională) , de fapt nu le poți împăca și mai devreme sau mai târziu va trebui să faci o alegere și după ce ai strâns bani suficienți îți va părea rău că nu ai petrecut mai mult timp cu cei dragi că nu te-ai plimbat mai des în parc cu cățelul , că nu ai privit mai des răsăritul soarelui la malul mării toate astea au valoare mai mare decât banii. Știu vor sări unii în sus că toate pe lumea asta costă dar depinde ce vrei , se pot face concesii chiar dacă câștigi mai puțini bani și da se poate trăi mai puțin confortabil dar asta nu înseamnă mai puțin fericiți.
    • Like 2
    • @ Rusu Liviu
      Perfect sintetizat.Sa mai adaugam si faptul ca Kiyosaky este de fapt altceva decat pare.Si vinde vorbe.Cred ca cei care am facut o facultate in comunism , unde cine avea un calculator d'ala basic , T.I. era extraterestru , deci calculai manual sau maxim cu o rigla de calcul pana faceai clabuci ( la facultatile tehnice), asa deci cred ca am plecat cu un avantaj in a gandi intr-un anumit fel.Si cu dezavantajul ca nu stiam pe ce lume suntem si cu ce sa manaca de fapt toata treaba.Primii care s-au adaptat au fost cei care erau deja , chiar la nivel primitiv, mici capitalisti.Bisnitiari , smenari , etc.Vezi clanul Becali.Oameni care erau privati in undergroound si au facut ce stiau dar''la liber''.In alt plan au fost securistii din economic ( Catarama a recunoscut clar ca DA am fost acolo) si cam asta e afisat tesatura pe care s-a brodat.In rest balanta intre cat e viata si cat e bussines.....acolo e complicat si fiecare e caz particular.Pana la urma , cel mai pretios timp e ala liber.Si cine are asta are ce trebuie( in conditiile in care reusesti si un bussines productiv ca sa ai ce face in timpul liber in afara de a sta la TV in domiciliu).
      • Like 1
  • Sunt de acord cu ideea acestui articol, mai puțin cu următoarea „Dacă punem deoparte bani pentru zile negre, cu siguranță vom avea zile negre pentru care să îi folosim.” Așa cum o companie are un fond de rezervă sau unul de siguranță după posibilități (putem lua și un guvern ca exemplu) la care poate apela atunci când încasările poate scad sau apar cheltuieli neprevăzute, pandemie etc. ( pentru că viitorul ne rezervă și multe necunoscute) nu înțeleg de ce nu ar fi benefic pentru o persoană fizică să aibă sau să aplice o strategie asemănătoare .
    • Like 0
  • Dan Dinu Dan Dinu check icon
    Stimată doamnă Gabriela Hobeanu, doresc să fac bani şi banii să muncească pentru mine :) Iar eu să pot citi în voie ce îmi place ... . Din articol nu am priceput cum se realizează concret asta. Puteţi lăsa câteva sfaturi bănoase la adresa aceasta : dan_margarint@yahoo.com
    • Like 1
    • @ Dan Dinu
      Pai nu zice nici nea Chioscarache.El iti zice asa ( rezumand) BAAAAA, papagale , banii trebuie sa munceasca nu tu...Bine maestre ,da cum?AAAA, pai vezi ca esti magar?Gata,ti-am dat pontul principal.Da banii pa seminar si mars sa pui banii la treaba.Pai ..n-am.Aia e.Ca el ia bani multi din pacaleala asta colectiva:-);Care pe urma da, muncesc pentru el:-).Corect.Copii.Ce sa le faci.E pacalitor si merge.
      • Like 1
  • Un articol de genul "hai sa vorbim discuții". Ne apucam sa scriem doua pagini in care nu spunem nimic. Exact ca politicienii sau multi dintre formatorii de opinie:trebuie sa schimbam ceva;trebuie sa facem ceva; trebuie sa creem locuri de munca;trebuie sa crestem nivelul de trai etc. Doar "trebuie" fara solutii concrete. Dar dă bine la CV sa ai un articol pe "Republica".
    • Like 3
    • @ Iustin Grama
      Da, plus ca omul traieste din seminariile astea unde vorbeste despre ce a facut el acum 50 de ani.Nerelevant azi.Alte piete , alte conditii, etc.Vinde aer comprimat pentru''entuziasti''.Nici persoana care a scris nu prea are habar despre subiect ca atunci nu scria asta.
      • Like 2


Îți recomandăm

Wantsome

Academia Prietenoasă Wantsome îi invită pe toți cei care își doresc să facă o reconversie profesională în IT sau un upgrade de skill-uri în 2022 să participe gratuit la evenimentul Perfect Week - o săptămână deschisă demonstrativă care aduce oportunități de cunoaștere a universului IT, a mentorilor, a angajatorilor și a foștilor cursanți.

Citește mai mult

Școală modernă

Educația, în toate formele sale, este o investiție, nu o cheltuială. De la nivelul familiei și până la societate în ansamblul ei, toți ar trebui să fim conștienți că fiecare resursă alocată acestui domeniu aduce, aproape fără excepție, plus valoare ce se întoarce la nivel de individ și în comunitate.

Citește mai mult

Apartamente

22 de grade Celsius. Aceasta este temperatura pe care românii din orașe preferă să o aibă iarna în case, conform unui studiu realizat pentru Habits by Republica de Unlock Research.

Citește mai mult
sound-bars icon