Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Banca Centrală Europeană a deschis drumul reducerii dobânzilor. Să fie acesta singurul sprijin din 2024 pentru blocul comunitar?

BCE - IMAGO / imago stock&people / Profimedia

Foto: MAGO / imago stock&people / Profimedia 

Banca Centrală Europeană (BCE) a decis recent să taie rata de dobândă de referință la 3,75%, de la nivelul record de 4%. Rata de referință (pentru depozite, în timp ce cea pentru credite se află cu 0,5 puncte mai sus) fusese actualizată în creștere în repetate rânduri, ajungând de la -0,5% înainte de iulie 2022, la 4% în septembrie 2023, într-o încercare de a stăvili inflația.

Avansul anual al prețurilor zonei Euro a revenit în apropierea nivelurilor anterioare, coborând de la vârful de 10,6% la 2,6%, potrivit estimărilor pentru luna mai. Cum în aprilie, inflația ajunsese la 2,4%, apăruseră unele incertitudini despre abordarea BCE. Totuși, cântărind avantajele și riscurile, banca centrală a înclinat să respecte semnalele anterioare și să taie dobânda.

Blocul european, greu încercat de dificultăți structurale, prețul energiei - în special în ultimii 3 ani -, provocări geopolitice, logistice și comerciale, are nevoie de sprijin de oriunde îl poate primi. Economia zonei Euro a plusat 0,3% în primul trimestru, ușor peste estimări, ieșind din recesiunea tehnică din a doua jumătate a anului trecut. Tendințele deglobalizării, presiunea pe taxe vamale și alte bariere în ascensiune au presat perspectivele economiei europene, în special prin turația mai redusă a motorului german de export.

România a resimțit, de asemenea, prin canalul energiei și canalul de export - Germania fiind primul partener comercial - o presiune în industrie, care abia recent, la fel ca și în Germania, dă semne de diminuare semnificativă.

Viteza ajustărilor în scădere rămâne subiect de dezbatere, având numeroase elemente în mișcare. Economistul-șef al BCE a afirmat că această mișcare nu ar fi o „declarație de victorie”, iar dacă vor apărea surprize în privința inflației, vor fi oglindite în viteza reperului de politică monetară.

Primul pas va fi probabil urmat de alții, câtă vreme nu înregistrăm vreun nou șoc al energiei, sau o creștere înflăcărată a salariilor în sectorul de servicii. Dobânzi mai scăzute înseamnă o mai mare ușurință în plata ratelor la creditele în derulare cu dobândă variabilă, lăsând mai mulți bani în buzunarul consumatorilor, dar și o accesibilitate mai ridicată a creditelor noi. 

BCE, care a deschis drumul tăierilor de referință înainte de Banca Angliei și Rezerva Federală cu, poate, câteva luni, ar urma, potrivit estimărilor noastre, să reducă dobânda de încă două ori anul acesta.

Piețele, însă, văd în prezent șanse mari pentru o tăiere suplimentară, și de sub 50% pentru o a doua, anul acesta. Tendința continuată ar ține seama de dezvoltările globale, inclusiv din SUA, și ar fi o veste bună pentru consum, dar și pentru sectorul construcțiilor și prețurile imobiliare în Europa, însă totul va depinde de spațiul lăsat liber de inflație. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

”Cravata galbenă”

”Cravata galbenă”, filmul regizat de Serge Ioan Celebidachi, fiul marelui dirijor, Sergiu Celibidache, este o biografie cinematografică și, în același timp, o confesiune; o ”partitură” a memoriei naționale scrisă cu ”notele” unui destin încercat. Dincolo de cronologia unei vieți extraordinare, filmul este o introspecție despre libertate și identitate și despre România care a dăruit lumii figuri emblematice și genii; dar pe care nu a prea știut să le păstreze acasă.

Citește mai mult

Transformare digitală

Digitalizarea în România avansează cu viteze diferite în sectorul public și cel privat. Firmele private în special din industriile bancară, sănătate sau retail au fost forțate de împrejurări concurența acerbă să se transforme digital, dar instituțiile de stat sunt încă prinse în inerția birocrației și lipsa de viziune strategică. În mediul privat, digitalizarea nu mai este un moft, ci o necesitate pentru scalare și eficiență. În sistemul public lipsa bugetelor multianuale și absența ownership-ului fac implementarea proiectelor de IT un proces greoi sau chiar eșuează (foto: Shutterstock).

Citește mai mult