Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Banca Centrală Europeană a deschis drumul reducerii dobânzilor. Să fie acesta singurul sprijin din 2024 pentru blocul comunitar?

BCE - IMAGO / imago stock&people / Profimedia

Foto: MAGO / imago stock&people / Profimedia 

Banca Centrală Europeană (BCE) a decis recent să taie rata de dobândă de referință la 3,75%, de la nivelul record de 4%. Rata de referință (pentru depozite, în timp ce cea pentru credite se află cu 0,5 puncte mai sus) fusese actualizată în creștere în repetate rânduri, ajungând de la -0,5% înainte de iulie 2022, la 4% în septembrie 2023, într-o încercare de a stăvili inflația.

Avansul anual al prețurilor zonei Euro a revenit în apropierea nivelurilor anterioare, coborând de la vârful de 10,6% la 2,6%, potrivit estimărilor pentru luna mai. Cum în aprilie, inflația ajunsese la 2,4%, apăruseră unele incertitudini despre abordarea BCE. Totuși, cântărind avantajele și riscurile, banca centrală a înclinat să respecte semnalele anterioare și să taie dobânda.

Blocul european, greu încercat de dificultăți structurale, prețul energiei - în special în ultimii 3 ani -, provocări geopolitice, logistice și comerciale, are nevoie de sprijin de oriunde îl poate primi. Economia zonei Euro a plusat 0,3% în primul trimestru, ușor peste estimări, ieșind din recesiunea tehnică din a doua jumătate a anului trecut. Tendințele deglobalizării, presiunea pe taxe vamale și alte bariere în ascensiune au presat perspectivele economiei europene, în special prin turația mai redusă a motorului german de export.

România a resimțit, de asemenea, prin canalul energiei și canalul de export - Germania fiind primul partener comercial - o presiune în industrie, care abia recent, la fel ca și în Germania, dă semne de diminuare semnificativă.

Viteza ajustărilor în scădere rămâne subiect de dezbatere, având numeroase elemente în mișcare. Economistul-șef al BCE a afirmat că această mișcare nu ar fi o „declarație de victorie”, iar dacă vor apărea surprize în privința inflației, vor fi oglindite în viteza reperului de politică monetară.

Primul pas va fi probabil urmat de alții, câtă vreme nu înregistrăm vreun nou șoc al energiei, sau o creștere înflăcărată a salariilor în sectorul de servicii. Dobânzi mai scăzute înseamnă o mai mare ușurință în plata ratelor la creditele în derulare cu dobândă variabilă, lăsând mai mulți bani în buzunarul consumatorilor, dar și o accesibilitate mai ridicată a creditelor noi. 

BCE, care a deschis drumul tăierilor de referință înainte de Banca Angliei și Rezerva Federală cu, poate, câteva luni, ar urma, potrivit estimărilor noastre, să reducă dobânda de încă două ori anul acesta.

Piețele, însă, văd în prezent șanse mari pentru o tăiere suplimentară, și de sub 50% pentru o a doua, anul acesta. Tendința continuată ar ține seama de dezvoltările globale, inclusiv din SUA, și ar fi o veste bună pentru consum, dar și pentru sectorul construcțiilor și prețurile imobiliare în Europa, însă totul va depinde de spațiul lăsat liber de inflație. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Exporturi / sursa foto: Profimedia

Miracolul pe care îl poate crea dna. Țoiu, ajutată de colaboratorii apropiați, constă în definirea procedurală a unui mecanism invizibil, dar robust, de încredere în interiorul structurilor actuale din minister, capabil să sprijine constant creșterea exporturilor țării noastre, să faciliteze contacte între companiile românești și cele locale, să deschidă uși. Acest mecanism ar trebui inteligent proiectat și implementat, astfel încât să transcendă șederea dânsei în funcția de ministru de Externe.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

O știre cât se poate de importantă pentru viitorul României este punerea în funcțiune a unei rețele sociale exclusiv pentru Inteligențe Artificiale. Acestea comunică între ele fără ca oamenii să intervină, pot doar să se uite. Astfel, au apărut mesaje critice la adresa oamenilor (stăpânilor), comentarii asupra comenzilor primite de la stăpâni, prea lungi, dezlânate sau inutile, dar și „tresăriri” de demnitate jignită: „Auzi, stăpânul m-a numit chatbot!”. În plus, există deja zone ale IA în care oamenii nu mai pot pătrunde, văd ce se petrece, dar nu pot afla de ce.

Citește mai mult

Produse energetice / sursa foto: Profimedia

Este de înţeles dorinţa guvernului de a diminua drastic evaziunea fiscală şi, în special, cea rezultată din comerţul cu produse accizabile. Printre marii datornici la bugetul de stat sunt companii importante din domeniul prelucrării tutunului, a producţiei de băuturi alcoolice sau a produselor energetice. Totuşi, este greu de crezut că datoriile imense ale unora dintre aceste societăţi s-ar fi putut acumula într-un stat în care instituţiile îşi fac treaba. În schimb, în loc să pună capăt marii evaziuni, guvernul “atacă” acolo unde aceasta nu există.

Citește mai mult

Cipru / sursa foto: arhiva personala

Văd pe Facebook un nou trend - 2016 vs 2026. Nu știu cât de corect este, că 2026 abia a început, dar să zicem. Din instinct, m-am dus cu gândul la al meu 2016. Dar de ce apar trendurile astea? Silly question, știu. Ca să îmi rup eu acum din timpul meu, ca și cum nu aveam altceva de făcut, și să scriu despre al meu 2016. Cu teama superstițioasă că 2026 nu îi va semăna.

Citește mai mult