Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

BBC se întreabă de ce românii sunt obsedați de usturoi

usturoi

(Foto: Guliver/Getty Images)

În timp ce mulți oameni evită să mănânce usturoi din cauza mirosului, românii au un adevărat cult pentru această plantă, scrie BBC într-un articol intitulat „De ce românii sunt obsedați de usturoi”.

Autoarea pornește de la drumurile cețoase din Transilvania, castelele și fortărețele medievale care au inspirat una dintre cele mai întunecate legende din Europa, așa cum este cea a faimosului conte Dracula.

Deși nu a pus niciodată piciorul în Transilvania, Bram Stoker a creat povestea celebrului vampir datorită unei cărți pe care a găsit-o în librăria Whitby, cu titlul „O relatare despre Principatele Țării Românești și Moldovei”. Așa i-a atras atenția Vlad Țepeș, un conducător care a luptat împotriva turcilor invadatori. 

Deși povestea lui Bram Stoker este o ficțiune, spiritele întunecate au existat de mult în folclorul est-european, la fel și utilizarea usturoiului pentru a le îndepărta, continuă articolul publicat de BBC.

Prin practicile transmise de-a lungul generațiilor, se consideră că usturoiul protejează oamenii și casele de spiritele rele, dar are și rol în vindecarea răcelilor. Dincolo de folclor, usturoiul este des folosit în bucătăria românească. 

Autoarea povestește despre o seară petrecută cu prietenii într-un restaurant românesc situat la 10 minute de Castelul Bran, când un grup de turiști de la o masă vecină se uitau curioși în timp ce aceasta mânca păstrăvul cu mujdei, un sos de usturoi cu apă și ulei de floarea-soarelui sau iaurt în unele cazuri. În timp ce mulți oameni evită usturoiul în mâncarea lor din cauza mirosului, românii apreciază foarte mult această plantă. Principiul este simplu: cu cât mai mult, cu atât mai bine.

Multe dintre preparatele alimentare preferate de români conțin usturoi, continuă autoarea și amintește ciorba de burtă, ciorba rădăuțeană cu pui și micii.

Pe lângă faptul că este un ingredient esențial în bucătăria românească, usturoiul a fost considerat de mult timp o plantă magică. În ajunul Sfântului Andrei, pe 29 noiembrie, se crede că usturoiul îi apără pe oameni de strigoi, spiritele rele ale celor care au trecut pe cealaltă lume. Locuitorii din zonele rurale stropesc cu usturoi colțurile ferestrelor și ușilor pentru a se proteja. Legături de usturoi pot fi văzute agățate pe la case, cu același scop.

De asemenea, usturoiul este considerat în România cel mai puternic antibiotic natural, cu proprietăți asemănătoare penicilinei. Bunicile și străbunicile au trasmis mai departe tradiția de a freca usturoi proaspăt pâinea prăjită, atât pentru gust, dar și pentru sănătate.

„Toate evenimentele importante în viață – nașterea, căsătoria și moartea – sunt acompaniate de un set de ritualuri păstrate chiar și de persoanele cu educație superioară. Usturoiul este laitmotivul din spatele tuturor”, spune Gabriela Solomon, cofondatoare My Secret Romania.

Concluzia articolului este că „indiferent dacă există sau nu vampiri în România, usturoiul cu siguranță există, în mâncare, medicamente și folclor”.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    Autoarea de la BBC presupun ca nu este prea umblata prin lume. Usturoiul nu este numai la noi la mare cinste (pe drept, este un antiinflamator natural si scade tensiunea), ci si la majoritatea tarilor "latinos", cel putin la cele pe care le-am cunoscut eu. Si in Italia se mananca usturoi la peste si fructe de mare, mai ales in sud. Spaniolii, pe continent si pe insulele lor, au mult mai multe tipuri de mujdei ca noi, iar frecatul usturoiului de paine e traditional la ei chiar la micul dejun. In Cuba deasemenea au numeroase varietati. Chiar si pe marile vase de croaziera din Europa si America sosurile cu usturoi la fructe de mare sunt foarte "Gourmet". La fel in America latina, credeti-ma, am fost in Mexic, Guatemala, Costa Rica, Columbia, si peste tot am incercat mancarurile traditionale. Dar da bine in contextul Brexit-ului sa-i mai faci o data "ciudati" pe romani!
    • Like 0
  • Asa cum ati prezentat si dvs., ca tot este "vremea" lui acum, as putea scrie o intreaga poveste despre usturoi, culinara sau nu! Daca nu intelege de ce, ii recomand autoarei sa se duca la lipovenii din Tulcea si chiar Constanta si sa manance un mujdei din acela cremos pe paine cu sau fara peste cu sau fara mici. (Pestele sau micii pot fi inlocuiti cu patrunjel tocat marunt) si am "patenta" astfel "penicilina activa bio". Si, ca sa inteleaga si neavizatii, cum actioneaza penicilina activa bio, voi spune ca usturoiul contine germaniu, care doar din denumire si pare asa pretios si. acest germaniu este responsabil de facilitarea transportului oxigenului in organismul congestionat sau nu. Putem spune deci ca usturoiul este un mic deschizator de drumuri care impreuna cu vitamina C a patrunjelului alcatuiesc " echipa de aur" a medicinei traditionale romanesti. Sau poate nu!
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult