Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

BBC se întreabă de ce românii sunt obsedați de usturoi

usturoi

(Foto: Guliver/Getty Images)

În timp ce mulți oameni evită să mănânce usturoi din cauza mirosului, românii au un adevărat cult pentru această plantă, scrie BBC într-un articol intitulat „De ce românii sunt obsedați de usturoi”.

Autoarea pornește de la drumurile cețoase din Transilvania, castelele și fortărețele medievale care au inspirat una dintre cele mai întunecate legende din Europa, așa cum este cea a faimosului conte Dracula.

Deși nu a pus niciodată piciorul în Transilvania, Bram Stoker a creat povestea celebrului vampir datorită unei cărți pe care a găsit-o în librăria Whitby, cu titlul „O relatare despre Principatele Țării Românești și Moldovei”. Așa i-a atras atenția Vlad Țepeș, un conducător care a luptat împotriva turcilor invadatori. 

Deși povestea lui Bram Stoker este o ficțiune, spiritele întunecate au existat de mult în folclorul est-european, la fel și utilizarea usturoiului pentru a le îndepărta, continuă articolul publicat de BBC.

Prin practicile transmise de-a lungul generațiilor, se consideră că usturoiul protejează oamenii și casele de spiritele rele, dar are și rol în vindecarea răcelilor. Dincolo de folclor, usturoiul este des folosit în bucătăria românească. 

Autoarea povestește despre o seară petrecută cu prietenii într-un restaurant românesc situat la 10 minute de Castelul Bran, când un grup de turiști de la o masă vecină se uitau curioși în timp ce aceasta mânca păstrăvul cu mujdei, un sos de usturoi cu apă și ulei de floarea-soarelui sau iaurt în unele cazuri. În timp ce mulți oameni evită usturoiul în mâncarea lor din cauza mirosului, românii apreciază foarte mult această plantă. Principiul este simplu: cu cât mai mult, cu atât mai bine.

Multe dintre preparatele alimentare preferate de români conțin usturoi, continuă autoarea și amintește ciorba de burtă, ciorba rădăuțeană cu pui și micii.

Pe lângă faptul că este un ingredient esențial în bucătăria românească, usturoiul a fost considerat de mult timp o plantă magică. În ajunul Sfântului Andrei, pe 29 noiembrie, se crede că usturoiul îi apără pe oameni de strigoi, spiritele rele ale celor care au trecut pe cealaltă lume. Locuitorii din zonele rurale stropesc cu usturoi colțurile ferestrelor și ușilor pentru a se proteja. Legături de usturoi pot fi văzute agățate pe la case, cu același scop.

De asemenea, usturoiul este considerat în România cel mai puternic antibiotic natural, cu proprietăți asemănătoare penicilinei. Bunicile și străbunicile au trasmis mai departe tradiția de a freca usturoi proaspăt pâinea prăjită, atât pentru gust, dar și pentru sănătate.

„Toate evenimentele importante în viață – nașterea, căsătoria și moartea – sunt acompaniate de un set de ritualuri păstrate chiar și de persoanele cu educație superioară. Usturoiul este laitmotivul din spatele tuturor”, spune Gabriela Solomon, cofondatoare My Secret Romania.

Concluzia articolului este că „indiferent dacă există sau nu vampiri în România, usturoiul cu siguranță există, în mâncare, medicamente și folclor”.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    Autoarea de la BBC presupun ca nu este prea umblata prin lume. Usturoiul nu este numai la noi la mare cinste (pe drept, este un antiinflamator natural si scade tensiunea), ci si la majoritatea tarilor "latinos", cel putin la cele pe care le-am cunoscut eu. Si in Italia se mananca usturoi la peste si fructe de mare, mai ales in sud. Spaniolii, pe continent si pe insulele lor, au mult mai multe tipuri de mujdei ca noi, iar frecatul usturoiului de paine e traditional la ei chiar la micul dejun. In Cuba deasemenea au numeroase varietati. Chiar si pe marile vase de croaziera din Europa si America sosurile cu usturoi la fructe de mare sunt foarte "Gourmet". La fel in America latina, credeti-ma, am fost in Mexic, Guatemala, Costa Rica, Columbia, si peste tot am incercat mancarurile traditionale. Dar da bine in contextul Brexit-ului sa-i mai faci o data "ciudati" pe romani!
    • Like 0
  • Asa cum ati prezentat si dvs., ca tot este "vremea" lui acum, as putea scrie o intreaga poveste despre usturoi, culinara sau nu! Daca nu intelege de ce, ii recomand autoarei sa se duca la lipovenii din Tulcea si chiar Constanta si sa manance un mujdei din acela cremos pe paine cu sau fara peste cu sau fara mici. (Pestele sau micii pot fi inlocuiti cu patrunjel tocat marunt) si am "patenta" astfel "penicilina activa bio". Si, ca sa inteleaga si neavizatii, cum actioneaza penicilina activa bio, voi spune ca usturoiul contine germaniu, care doar din denumire si pare asa pretios si. acest germaniu este responsabil de facilitarea transportului oxigenului in organismul congestionat sau nu. Putem spune deci ca usturoiul este un mic deschizator de drumuri care impreuna cu vitamina C a patrunjelului alcatuiesc " echipa de aur" a medicinei traditionale romanesti. Sau poate nu!
    • Like 0


Îți recomandăm

AI act conținut inteligență artificială / sursa foto: Profimedia

Într-o încercare de a accelera colaborarea dintre companiile de AI și societatea civilă, UE a recrutat anul trecut un grup de cercetători în domeniul media și AI care au fost rugați sa redacteze un Cod de bune practici, un document cu niște măsuri concrete ce pot fi adoptate de platformele digitale.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon sursa foto: romania.europalibera.org

Adulții s-au închis iar în camera mică, locul privilegiat care reunește două obiecte foarte prețioase: un radio mare și magnetofonul. Ies din când în când misterioși, șoptindu-și diverse vorbe, ne zâmbesc și se închid din nou în cameră. Mai sosesc și prietene de-ale mamei din vecini, care sunt primite rapid în spatele ușilor închise. Acest „ritual“ nu este deloc nou pentru noi, îi cunoaștem deja etapele și emoția: din când în când, radioul devine punctul central al casei, adulții se îngrămădesc lângă el, închid ușile și ne îndeamnă să ne vedem liniștiți de joacă.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Risipa alimentara / sursa foto: Profimedia

În fiecare zi vorbim despre costuri, marje, stocuri, pierderi. Mai rar vorbim despre pâinea, laptele, fructele, mesele gătite și produsele bune pentru consum care ies din circuit și ajung, pur și simplu, gunoi. Iar asta se întâmplă într-o țară în care există copii care se culcă fără o masă sigură, vârstnici care își numără pensia la sfârșitul lunii și asociații care încearcă să țină în viață, la propriu, atât oameni, cât și animale abandonate.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult