Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Bine ați venit la Salonul Auto Bucegi, noul loc de relaxare al românului care bagă viteză „la aer curat”

Parcul Național Bucegi

Am mers duminica trecută într-o drumeție în Parcul Natural Bucegi, pe Valea Șimonului, Bran. Nu mai fusesem de ceva vreme pe partea aceasta a Bucegilor, vremea se anunța favorabilă, așa că am pornit cu familia pe drumul forestier care pornește din satul Șimon pentru a ajunge la Cascada Moara Dracului. Îmi propusesem să încercăm să ne bucurăm de natură, de liniște, de momentele în aer liber, cunoscut fiind faptul că pe traseele în care există și acces cu mașina există posibilitatea să dai peste fel de fel de oameni care sfidează legea și intră cu autoturismele în zonele protejate.

Valea Șimonului se află în Parcul Natural Bucegi, zonă delimitată clar de un panou care arată că focul, accesul cu mașina, aruncarea gunoiului sunt clar interzise, cei care nu respectă legea trebuind să suporte consecințele prin plata unor amenzi. Dar panourile erau sparte, în degradare, semn că încălcarea legii este ușor de făcut, că există un vid de autoritate, că oricine poate face orice dorește în natură, că pădurea este lăsată pradă lăcomiei, gunoiul poate fi aruncat oriunde, iar grătarele pot fi făcute la voia întâmplării. 

Am continuat drumeția pe acest drum forestier. Credeam că ne vom bucura de liniște și siguranță, dar acest lucru nu s-a întâmplat. Mașini circulau pe lângă noi ca pe șosea, în viteză, iresponsabil, unele cu copiii ținuți pe locul din dreapta. Un părinte mergea cu mașina în spatele fetiței care învăța să meargă cu bicicleta: conducea impasibil, ca și cum ar fi fost un lucru firesc, normal, să înveți copilul să meargă pe bicicletă pe un drum de munte, într-un parc natural protejat prin lege. Toți șoferii care au condus pe acest drum forestier au pus în pericol siguranța celor care mergeau în drumeție.

Zona este presărată cu rămășițe ale grătarelor, gunoi, moloz provenind de la niște case în construcție. Și multe lemne, tăiate legal sau nu, zăceau tăcute, mărturii ale lipsei de grijă, de implicare a autorităților în zonă.

Valea Șimonului este de o frumusețe uimitoare, sălbatică, maiestuoasă, când treci de drumul forestier și te afunzi tot mai mult în liniștea pădurii. Dar este mutilată, schilodită de ani întregi de nepăsarea ucigașă a autorităților. De altfel, autoritatea nu este prezentă în zonă fizic, prin prezența constantă a unor patrule ale Jandarmeriei montane, care probabil, ar diminua lipsa de respect față de natură a unor indivizi.

De fapt, situația din Valea Șimonului este, în mic, situația tuturor munților și traseelor montane din întreaga țară. Este extrem de trist ce se întâmplă, tăcut, departe, în pădurile noastre. O drujbă se auzea, chiar duminică fiind, undeva în pădure, semn că tăierile nu contenesc, că totul merge ireversibil spre un deznodământ tragic.

Am făcut fotografii cu tot ce am văzut duminică, am trimis fotografiile la Garda de Mediu, care mi-a răspuns, și mi s-a spus să trimit sesizarea și la GNM-CJ Brașov, și RNP Romsilva-Administrația Parcului Natural Bucegi. Am trimis sesizările. Ce vor face în continuare autoritățile vom vedea. Cert este că duminica viitoare un alt tată își va învăța copilul să pedaleze pe un drum forestier protejat prin lege, încurajându-l din spate de la volanul unui autoturism…

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Din pacate nu ne mai facem bine niciodata. Este clar ca nu putem fi educati decat prin pedepse. Atata timp cat cei care trebuie sa faca acest lucru stau linistiti pe scaunele lor calde,atata timp cat o patrula formata din 2(doi) jandarmi montani trebuie sa acopere hectare intregi de munte,atata timp cat romanul intelege turismul montan ca fiind o iesire cu masina la gratar si bere....noi,cei care iubim natura,nu putem decat sa plangem si sa incercam sa ne bucuram de frumusetile care inca exista in tara noastra.
    • Like 1
  • check icon
    De ani buni nu mai comunic nici măcar prietenilor despre diverse zone frumoase pe care le am descoperit, ca să nu încurajez așa zisul turism montan românesc, turism ce doar distruge natura și umple buzunarele unora cu bani negrii de cele mai multe ori.
    • Like 1


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult