Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Birocrația europeană: rău cu rău, dar mai rău fără rău

Comisia Europeana - steag - Getty

Foto: Getty Images

„N-ai dosar cu șină”: iată coșmarul cetățeanului în relație cu statul. Știm, din experiențe proprii și ale altora, cât de frustrantă poate fi pregătirea unei interacțiuni cu administrația publică și câte eșecuri și absurdități riscăm. În imaginarul colectiv, birocrația paralizantă pare să fie mai ales o boală europeană. Retorica unei Uniuni ce sufocă prin reglementări a dominat discursul Brexit, iar Statele Unite apar portretizate ca un reper al tăierii acestei „red tape”, în contrast cu închisoarea birocratică UE. Cum putem evalua proporția de realitate versus mit din această diagnoză a unei patologii continentale?

În primul rând, numerele resping ideea unei balonări birocratice europene. Serviciul Civil European, adică funcționariatul Comisiei Europene, include aproximativ 33.000 de angajați, cu tot cu cei permanenți și cei temporari. Statele Unite angajează la nivel federal circa 2,85 milioane de funcționari. Dacă vom compara serviciul civil european cu angajații sectorului public la nivel național, în diferite țări europene, tot acolo ajungem. Serviciul civil francez angajează cam 5,7 milioane de oameni, iar serviciul civil german cam 5 milioane. Prin urmare, funcționariatul european este chiar foarte concentrat, dacăl raportăm la cei 450 de milioane de cetățeni pe care îi servește.

În al doilea rând, comparația UE vs. SUA omite importanța pe care birocrația privată o are în Statele Unite, acolo unde corporațiile preiau funcțiile statului. Pentru noi, în Europa, „birocrația” se referă la stat, deoarece avem un stat care se ocupă, de bine de rău, de sănătate, de educație și de alte servicii publice. Dacă statul ar fi înlocuit de firme, cu o poziție de putere similară, am avea de-a face cu birocrația lor. Ca dovadă, în SUA, cetățenii trebuie să gestioneze hârțogării complicate pentru serviciile de sănătate, din cauza sistemului privat de asigurări, în care orice cheltuială trebuie justificată la sânge. În SUA, sistemul de sănătate înghite o treime din bani pentru birocrația proprie, privată, ajungând să coste cam $2500 anual per persoană (de patru ori mai mult decât în Canada), doar pentru gestiunea dosarelor. Cetățenii americani pierd cantități semnificative de timp (sau bani) pentru a-și calcula și plăti impozitele anuale, deoarece platformele publice așa-zis gratuite sunt făcute chiar de firmele private de consultanță care au interesul să-i direcționeze pe cetățeni spre serviciile lor cu plată. Așadar, ideea că birocrația statală e subțire în SUA este înșelătoare, deoarece aceasta e flancată de sora sa, birocrația masivă corporativă.

În al treilea rând, perspectiva noastră asupra statului este distorsionată de faptul că trăim în România, o țară cu un stat ciuruit, sărăcit, menținut în incompetență și subfinanțare. Da, un stat prost plătit pare un stat prost. Analiza Comisiei Europene din 2021 privind administrațiile publice arată că statele cu procente mari de cheltuieli publice sunt și cele cu o eficiență ridicată a statului. Sunt chiar acele țări în care românii doresc să emigreze, pentru traiul bun susținut de sectorul lor public competent și bine finanțat: Franța, Germania, Spania și țările nordice. Prin contrast, România are un stat famelic și ineficient.  

Sursa: Public Administration in the EU Member States, 2021


Sursă: Public Administration in the EU Member States, 2021

Totuși, o birocrație mare nu este automat eficientă. Cheia succesului constă într-un sector public amplu, dar cu o proporție mică de funcționărime pur administrativă, comparativ cu angajații în servicii sociale și publice - după cum arată aceeași analiză.

În concluzie, lamentațiile privind birocrația publică europeană și dorința de a da mai puțini bani „la stat” riscă să arunce și bebelușul odată cu apa din cădiță. Statul are rolul de a gestiona bunurile comune, fără a le lăsa pradă eroziunii și de a organiza competiția pe piețele jucătorilor privați. Dacă nu plătim arbitrii, calitatea jocului scade. Dacă nu plătim școlile și spitalele publice, calitatea minții și corpului concetățenilor noștri se duce de râpă. Degeaba dăm vina, apoi, tot pe angajații care trebuie să peticească, în loc să construiască. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Theodor Paleologu, diplomat și președinte al Fundației Paleologu. Foto: Inquam Photos / Bogdan Buda

Pe fondul ascensiunii extremismului la nivel mondial, mulți se întreabă acum ce s-a întâmplat cu societatea și de unde a ieșit la lumină ura aceasta aproape perceptibilă fizic între oameni care nici nu se cunosc personal. Căci trăim, iată, vremuri în care amenințarea și injuriile sunt elemente la ordinea zilei. Mulți aproape că le ignoră, pentru că, pe nesimțite, ele s-au normalizat. Drumul de aici la agresivitate fizică e scurt. Și asupra acestui pericol atrag atenția mulți oameni ai cărților, care știu din istorie ce se întâmplă cu societățile în astfel de perioade.

Citește mai mult

Ferma Cernat

În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.

Citește mai mult

 Chris M

Pentru Chris Simion-Mercurian, scriitoarea și regizoarea de teatru care a pornit visul, și pentru partenerul ei, Tiberiu Simion-Mercurian, întreaga călătorie a însemnat nouă ani de eforturi, sacrificii și momente de criză, dar și întâlniri și emoții imposibil de trăit altfel. „Nouă ani a durat. A început în 2016. A fost foarte complicat. Și foarte impredictibil.

Citește mai mult

Radu Jude la Paris

Adevărul e că nu ieșim în lume cu prea multe. Cu excepția performanțelor câtorva sportivi, începând cu David Popovici, a câtorva companii private care au trecut granița și aspiră la statutul de unicorni și a filmelor din „noul val”, România nu iese prea mult în evidență. De aceea, orice „ieșire în lume” face foarte mult bine imaginii unei țări în deficit uriaș de imagine internațională.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Marina Axentii

La doar 27 de ani, Axentii Marina (foto) se află pe un parcurs academic remarcabil. Originară din România, ea este doctorandă în domeniul Ingineriei Produselor Alimentare la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, iar în prezent își desfășoară activitatea de cercetare peste ocean.

Citește mai mult