Foto: Patrick Pleul/ AFP/ Profimedia
Moneda europeană s-a tranzacționat ieri pe cursul interbancar și la peste 4,90 cu un maxim de 4,9124 lei pentru un euro undeva pe la la ora 11, deși media tranzacțiilor pe perechea euro/leu calculată de BNR pentru luni a fost sub această valoare: de 4,89 lei pentru un euro.
Sursa: Bloomberg
Moneda europeană a crescut de-a lungul lunii martie lovind pe rând mai multe praguri maxime. Pe 1 martie, euro era cotat la 4,87 lei. De la începutul anului, euro a crescut cu o jumătate de procent, iar BNR vede evoluțiile în context mai degrabă regional, zlotul polonez s-a devalorizat, forintul ungar şi coroana cehă – au înregistrat de asemenea scăderi în raport cu euro - totuși față de monedele țărilor din jur, leul românesc a avut variații mai mici în ultimele luni și datorită unei politici mai conservatoare a BNR, de menținere a cursului.
Spre comparație iată cum a evoluat zlotul polonez și leul în ultimul an în raport cu moneda unică europeană.
Ieri, am marcat însă una din zilele în care Banca Centrală a cedat și a lăsat frâiele pentru un salt spre acest nou maxim care arată o abordare mai permisivă cu aprecierea monedei europene sau o tendință de depreciere controlată a leului pentru a obține celălalte echilibre și pentru motive competitive. Leul nu poate reveni pe o tendință de apreciere cu deficit în creștere pe balanța dintre importuri și exporturi și cu deficitul bugetar la peste 7 anul acesta.
Băncile comerciale și majoritatea analiștilor economici văd oricum în 2021 un euro ce va oscila în jurul cotației de 4,9-4,95 lei.
La o primă strigare iată trei explicații ale evoluțiilor din ultimele zile și pentru cele ce vor urma:
• Inflația - provocată de bâlbâiala autorităților pe liberalizarea pieței energiei, peste așteptările BNR – orice variantă privind o nouă reducere a dobânzii devine puțin probabilă – eventual o menținere – BNR trebuie să aducă inflația la 2,5% de la 3,6% în prezent;
• Deficitul comercial - în 2020 exporturile României au scăzut cu 9,9% față de anul anterior iar importurile au un minus de 6,6% față de anul anterior, potrivit INS;
• Randamente în creștere pe titlurile de stat internaționale în special americane;
Interesul investitorilor pentru titlurile de stat americane este în creștere, după votarea planului de redresare economică, o creștere a dobânzilor este de așteptat în SUA.
Vânzarea de titluri de stat româneşti - deci o plecare a banilor către piețele internaționale care oferă dobânzi mai bune, inclusiv americane, pune presiune suplimentară pe curs. Așa că Ministerul Finanţelor trebuie să ofere dobânzi mai mari la lei pentru a convinge investitorii să cumpere titlurile de stat româneşti.
Dezechilibrul dintre exportul materiilor prime și importul de produse procesate rămâne unul din principalii contributori la deficitul comercial. Plătim în continuare în valută pentru produse pe care le aducem în țară. Cumpărăm românesc dar produs din materie primă de import. Tot ce vine de afara e plătit în valută iar asta e rezultatul unei economii care mai degrabă a consumat și nu a produs. România rămâne singura țară din regiune cu deficit comercial major pe prima lună de anul acesta potrivit Eurostat. Cehia, Polonia Și Ungaria au performat mult mai bine decât noi în schimburile externe.
Deși vor exista interventii ale BNR, frâne - pentru a calma evoluții volatile, șansele unui leu mai valoros în contextul descris mai sus sunt mici, euro pare că s-a așezat confortabil la peste 4,9.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.