Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

BNR pune pe pauză conservarea cursului. Cum am ajuns la cea mai scumpă monedă europeană din istorie

Bancnote euro

Foto: Patrick Pleul/ AFP/ Profimedia

Moneda europeană s-a tranzacționat ieri pe cursul interbancar și la peste 4,90 cu un maxim de 4,9124 lei pentru un euro undeva pe la la ora 11, deși media tranzacțiilor pe perechea euro/leu calculată de BNR pentru luni a fost sub această valoare: de 4,89 lei pentru un euro. 

Sursa: Bloomberg

Moneda europeană a crescut de-a lungul lunii martie lovind pe rând mai multe praguri maxime. Pe 1 martie, euro era cotat la 4,87 lei. De la începutul anului, euro a crescut cu o jumătate de procent, iar BNR vede evoluțiile în context mai degrabă regional, zlotul polonez s-a devalorizat, forintul ungar şi coroana cehă – au înregistrat de asemenea scăderi în raport cu euro - totuși față de monedele țărilor din jur, leul românesc a avut variații mai mici în ultimele luni și datorită unei politici mai conservatoare a BNR, de menținere a cursului.

Spre comparație iată cum a evoluat zlotul polonez și leul în ultimul an în raport cu moneda unică europeană.  


Ieri, am marcat însă una din zilele în care Banca Centrală a cedat și a lăsat frâiele pentru un salt spre acest nou maxim care arată o abordare mai permisivă cu aprecierea monedei europene sau o tendință de depreciere controlată a leului pentru a obține celălalte echilibre și pentru motive competitive. Leul nu poate reveni pe o tendință de apreciere cu deficit în creștere pe balanța dintre importuri și exporturi și cu deficitul bugetar la peste 7 anul acesta.

Băncile comerciale și majoritatea analiștilor economici văd oricum în 2021 un euro ce va oscila în jurul cotației de 4,9-4,95 lei.

La o primă strigare iată trei explicații ale evoluțiilor din ultimele zile și pentru cele ce vor urma:

• Inflația - provocată de bâlbâiala autorităților pe liberalizarea pieței energiei, peste așteptările BNR – orice variantă privind o nouă reducere a dobânzii devine puțin probabilă – eventual o menținere – BNR trebuie să aducă inflația la 2,5% de la 3,6% în prezent;

• Deficitul comercial - în 2020 exporturile României au scăzut cu 9,9% față de anul anterior iar importurile au un minus de 6,6% față de anul anterior, potrivit INS;

• Randamente în creștere pe titlurile de stat internaționale în special americane;

Interesul investitorilor pentru titlurile de stat americane este în creștere, după votarea planului de redresare economică, o creștere a dobânzilor este de așteptat în SUA.

Vânzarea de titluri de stat româneşti - deci o plecare a banilor către piețele internaționale care oferă dobânzi mai bune, inclusiv americane, pune presiune suplimentară pe curs. Așa că Ministerul Finanţelor trebuie să ofere dobânzi mai mari la lei pentru a convinge investitorii să cumpere titlurile de stat româneşti.

Dezechilibrul dintre exportul materiilor prime și importul de produse procesate rămâne unul din principalii contributori la deficitul comercial. Plătim în continuare în valută pentru produse pe care le aducem în țară. Cumpărăm românesc dar produs din materie primă de import. Tot ce vine de afara e plătit în valută iar asta e rezultatul unei economii care mai degrabă a consumat și nu a produs. România rămâne singura țară din regiune cu deficit comercial major pe prima lună de anul acesta potrivit Eurostat. Cehia, Polonia Și Ungaria au performat mult mai bine decât noi în schimburile externe.

Deși vor exista interventii ale BNR, frâne - pentru a calma evoluții volatile, șansele unui leu mai valoros în contextul descris mai sus sunt mici, euro pare că s-a așezat confortabil la peste 4,9.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • De ce tine BNR cursul fix nu pot intelege...avem cel .ai mare deficit comercial din regiune si o moneda care se apreciaza in termeni reali. BNR tooot asteapta ca politica fiscala sa corecteze deficitul...n-o sa se intample, si s ar putea sa fie nevoiti sa devalueze mai mult si mai brusca un moment dat. Nu vad avantajul acestui curs de facto fix fata de euro.
    • Like 0
    • @ Magda Branet
      Se pare ca nu ai trait anii 90. Acum sufla si in iaurt . Cursul relativ fix da o gura de stabilitate intr-o economie prea volatila cu reguli care se schimba de la o zi la alta. Oricum preturile sunt calculate in euro iar apoi calculate in lei la cursul valutar la zi (apartamente , masini , etc) , Daca cursul ar fi volatil toata populatia ar incepe sa cumpere valuta , si sa vezi tu atunci inflatie. Pana si in piata ai cumpara cartofi cu euro. Suntem o piata expusa , cu deficite gemene , cu costuri bugetare in crestere , cu dobanzi la imprumuturi in crestere , daca si BNR ar lasa-o mai moale am fi mai rau ca Grecia in 2008. Macar aia ma-i au avut ce vinde si negocia. Noi ce ? Au mai ramas Tarom , CFR , Metrorex toate cu pierderi de sute de milioane. Daca vine o criza la noi ca in Grecia imi este frica ce o sa se aleaga de tarisoara asta.
      • Like 0
    • @ Magda Branet
      check icon
      Este simplu-BNR propteste din rasputeri leul(si o face vinzind miliarde de euro,degeaba) ca sa-si poata plati creditacii ratele la banci.Majoritatea populatiei urbane e datoare la banci,romanii nu economisesc,doar se imprumuta,pentru orice.Majoritatea imprumuturilor sint in lei,pentru produse a caror valoare e exprimata in euro-case,masini.Rata la banca e o suma in euro,dar platibila in lei la cursul zilei.Daca leul se duce in balarii fata de euro,ratele cresc ametitor(in lei,in euro ramin la fel).Daca adaugi la asta si-o(necesara) crestere a dobinzii(pentru stoparea inflatiei),plus lefuri care nu mai cresc sau chiar scad-obtii reteta perfecta pentru un dezastru financiar-bancar.Pur si simplu,foarte multi nu o sa-si mai poata plati ratele sau refuza sa levmai plateasca(repo sau dare in plata).Asta ar prabusi sistemul bancar din Romania si ar conduce la incapacitate de plata(faliment de tara).Pentru ca toti “ investitorii” si-ar lua catrafusele si ar fugi mincind pamintul.Vezi tu,Mugur Isarescu a incercat sa stea cu c...l in 2 luntrii-daca intareste leul,e rau pentru economie ca scad exporturile,daca slabeste leul-nu-si mai platesc creditacii ratele la banci.Insa acum,se pare ca nu mai are de ales-BNR nu mai are rezerve de valuta pentru a arunca in piata si a tine leul puternic,Romania e falimentara si traieste doar din imprumuturi.Curind vor seca si alea cind ridica FED-ul dobinda de referinta si costul creditelor pentru Romania va deveni prohibitiv.Se anunta vremuri fierbinti pentru creditacii bancilor.
      • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult