Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Bogdan Rațiu, profesorul care îi învață româna pe elevii maghiari: În clasa a IX-a un elev nici nu putea să îi spună doctorului, în română, ce îl doare. La sfârșit de clasa a XII-a a dat la Universitate în limba română

Bogdan Rațiu

(Sursa foto: proiectulmerito.ro)

Într-a IX-a, muncește pe rupte. Face fișe de vocabular, altceva decât cele din manuale. Încearcă să le ofere elevilor o coerență lingvistică până în clasa a X-a, când începe să le predea literatură. 

Bogdan Rațiu, 32 de ani, este profesor de Limba și Literatura Română la Liceul Teoretic „Bolyai Farkas”, din Târgu-Mureș. Bogdan Rațiu și-a terminat doctoratul la 27 de ani și face parte dintre profesorii MERITO 2019, proiect care recunoaște excelența în educație.

Predă limba română pentru elevi maghiari. Nu i se pare neapărat greu, ci mai degrabă provocator. Mai ales la orele de la clasa a IX-a. Și asta pentru că, deși elevii învață limba română și până în clasa a VIII-a, programa e așa făcută încât nu le oferă chiar competența de comunicare, așa cum se spune în documente. Copiii îl înțeleg, dar „încă nu au capacitatea de a produce neapărat foarte bine mesaje orale sau scrise”.

Explicația ar putea fi legată de o schimbare a mentalității în ultimii 20-30 de ani, crede Bogdan Rațiu, care simte o închidere a comunității din zonă. În plus, în liceu sunt strict elevi maghiari, iar ei nu interacționează și nu își fac foarte ușor prieteni români de vârsta lor.

O diferență se simte la elevii care fac sport sau alte activități în care au contact cu copii români, iar astfel învață mult mai ușor limba română, spune profesorul.

Când a început să predea la „Bolyai Farkas”, în urmă cu 10 ani, Bogdan Rațiu și-a gândit o metodă proprie de predare, mai ales pentru că avea de-a face cu adolescenți care nu stăpâneau bine limba română. A simțit că resursele și materialele didactice nu l-au ajutat, așa că profesorul a încercat să ia totul de la zero, singur. Acum pe copii îi vede că vin cu plăcere la orele lui, datorită „firescului” pe care dascălul l-a arătat la clasă.

„La început i-am văzut așa - ei sunt maghiari, eu sunt român. Dar acum am ajuns să nu mai fac această diferență”.

Cea mai mare satisfacție de când le predă elevilor maghiari? „Am văzut schimbarea de mentalitate. Dacă a venit un elev de exemplu din Harghita sau Covasna, în clasa a IX-a nu vorbea deloc româna. Nici nu putea să îi spună doctorului ce îl doare. La sfârșit de clasa a XII-a a dat la Universitate în limba română, la inginerie. Sunt mulți care fac lucrul acesta”, a povestit Bogdan Rațiu la emisiunea „În fața ta” de la Digi24.

Iar metodele lui au avut succes. În ultimii ani a început chiar să aibă din ce în ce mai mulți olimpici naționali, care au concurat cu elevii români. Anul trecut, a obținut și primele două note de 10 la Bacalaureat cu elevi maghiari. „Ambiția pe care o am știu să le-o transmit și lor”, explică profesorul de limba română.

Bogdan Rațiu și Ana-Maria Rusu, profesori MERITO, au fost invitații ediției din această săptămână a emisiunii „În fața ta” de la Digi24, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu. Emisiunea poate fi urmărită la Digi24 sâmbăta și duminica, de la ora 14.05. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Necunoașterea limbii de stat este cauzată de nerespectarea autorităților din învățământ a programei școlare, mai ales în județe precum Harghita sau Covasna. În loc să fie angajați profesori de limba română în gimnaziu sunt angajați strict profesori unguri care nu vobesc cu elevii decât în limba lor.
    • Like 0
  • Bun, asta este programa de limba romana pentru minoritatea maghiara, asa cum scrie pe site-ul ise.ro : http://programe.ise.ro/Portals/1/Curriculum/2017-progr/02-Limba%20si%20literatura%20romana%20pentru%20minoritatea%20ma
    ghiara.pdf

    Intrebarea mea este: elevii maghiari invata limba romana inca din clasele 1-4? Eventual ca pe o limba straina? Daca raspunsul este nu, atunci domnul profesor are dreptate, programa de gimnaziu porneste cu niste cerinte care in mod normal s-ar adresa unor elevi care pot deja vorbi romaneste bine. Caz in care, desigur aceste programe (si de ciclu primar si de gimnaziu) ar trebui regandite.
    • Like 0


Îți recomandăm

Nico si Rafael

Nico și Rafael sunt niște oameni de toată isprava. I-am remarcat imediat într-un restaurant ticsit de turiști din stațiunea austriacă Ischgl. Erau cei mai săritori și binedispuși ospătari, mereu cu zâmbetul pe buze. Cu turiștii vorbesc în limbile lor, dar între ei Rafael (32 de ani) și Nico (23) vorbesc în română: “Du o ciorbă cu găluște la domnii de la masa 2”.

Citește mai mult

AI act conținut inteligență artificială / sursa foto: Profimedia

Într-o încercare de a accelera colaborarea dintre companiile de AI și societatea civilă, UE a recrutat anul trecut un grup de cercetători în domeniul media și AI care au fost rugați sa redacteze un Cod de bune practici, un document cu niște măsuri concrete ce pot fi adoptate de platformele digitale.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon sursa foto: romania.europalibera.org

Adulții s-au închis iar în camera mică, locul privilegiat care reunește două obiecte foarte prețioase: un radio mare și magnetofonul. Ies din când în când misterioși, șoptindu-și diverse vorbe, ne zâmbesc și se închid din nou în cameră. Mai sosesc și prietene de-ale mamei din vecini, care sunt primite rapid în spatele ușilor închise. Acest „ritual“ nu este deloc nou pentru noi, îi cunoaștem deja etapele și emoția: din când în când, radioul devine punctul central al casei, adulții se îngrămădesc lângă el, închid ușile și ne îndeamnă să ne vedem liniștiți de joacă.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Risipa alimentara / sursa foto: Profimedia

În fiecare zi vorbim despre costuri, marje, stocuri, pierderi. Mai rar vorbim despre pâinea, laptele, fructele, mesele gătite și produsele bune pentru consum care ies din circuit și ajung, pur și simplu, gunoi. Iar asta se întâmplă într-o țară în care există copii care se culcă fără o masă sigură, vârstnici care își numără pensia la sfârșitul lunii și asociații care încearcă să țină în viață, la propriu, atât oameni, cât și animale abandonate.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult