Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Bogdan Rațiu, profesorul care îi învață româna pe elevii maghiari: În clasa a IX-a un elev nici nu putea să îi spună doctorului, în română, ce îl doare. La sfârșit de clasa a XII-a a dat la Universitate în limba română

Bogdan Rațiu

(Sursa foto: proiectulmerito.ro)

Într-a IX-a, muncește pe rupte. Face fișe de vocabular, altceva decât cele din manuale. Încearcă să le ofere elevilor o coerență lingvistică până în clasa a X-a, când începe să le predea literatură. 

Bogdan Rațiu, 32 de ani, este profesor de Limba și Literatura Română la Liceul Teoretic „Bolyai Farkas”, din Târgu-Mureș. Bogdan Rațiu și-a terminat doctoratul la 27 de ani și face parte dintre profesorii MERITO 2019, proiect care recunoaște excelența în educație.

Predă limba română pentru elevi maghiari. Nu i se pare neapărat greu, ci mai degrabă provocator. Mai ales la orele de la clasa a IX-a. Și asta pentru că, deși elevii învață limba română și până în clasa a VIII-a, programa e așa făcută încât nu le oferă chiar competența de comunicare, așa cum se spune în documente. Copiii îl înțeleg, dar „încă nu au capacitatea de a produce neapărat foarte bine mesaje orale sau scrise”.

Explicația ar putea fi legată de o schimbare a mentalității în ultimii 20-30 de ani, crede Bogdan Rațiu, care simte o închidere a comunității din zonă. În plus, în liceu sunt strict elevi maghiari, iar ei nu interacționează și nu își fac foarte ușor prieteni români de vârsta lor.

O diferență se simte la elevii care fac sport sau alte activități în care au contact cu copii români, iar astfel învață mult mai ușor limba română, spune profesorul.

Când a început să predea la „Bolyai Farkas”, în urmă cu 10 ani, Bogdan Rațiu și-a gândit o metodă proprie de predare, mai ales pentru că avea de-a face cu adolescenți care nu stăpâneau bine limba română. A simțit că resursele și materialele didactice nu l-au ajutat, așa că profesorul a încercat să ia totul de la zero, singur. Acum pe copii îi vede că vin cu plăcere la orele lui, datorită „firescului” pe care dascălul l-a arătat la clasă.

„La început i-am văzut așa - ei sunt maghiari, eu sunt român. Dar acum am ajuns să nu mai fac această diferență”.

Cea mai mare satisfacție de când le predă elevilor maghiari? „Am văzut schimbarea de mentalitate. Dacă a venit un elev de exemplu din Harghita sau Covasna, în clasa a IX-a nu vorbea deloc româna. Nici nu putea să îi spună doctorului ce îl doare. La sfârșit de clasa a XII-a a dat la Universitate în limba română, la inginerie. Sunt mulți care fac lucrul acesta”, a povestit Bogdan Rațiu la emisiunea „În fața ta” de la Digi24.

Iar metodele lui au avut succes. În ultimii ani a început chiar să aibă din ce în ce mai mulți olimpici naționali, care au concurat cu elevii români. Anul trecut, a obținut și primele două note de 10 la Bacalaureat cu elevi maghiari. „Ambiția pe care o am știu să le-o transmit și lor”, explică profesorul de limba română.

Bogdan Rațiu și Ana-Maria Rusu, profesori MERITO, au fost invitații ediției din această săptămână a emisiunii „În fața ta” de la Digi24, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu. Emisiunea poate fi urmărită la Digi24 sâmbăta și duminica, de la ora 14.05. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Necunoașterea limbii de stat este cauzată de nerespectarea autorităților din învățământ a programei școlare, mai ales în județe precum Harghita sau Covasna. În loc să fie angajați profesori de limba română în gimnaziu sunt angajați strict profesori unguri care nu vobesc cu elevii decât în limba lor.
    • Like 0
  • Bun, asta este programa de limba romana pentru minoritatea maghiara, asa cum scrie pe site-ul ise.ro : http://programe.ise.ro/Portals/1/Curriculum/2017-progr/02-Limba%20si%20literatura%20romana%20pentru%20minoritatea%20ma
    ghiara.pdf

    Intrebarea mea este: elevii maghiari invata limba romana inca din clasele 1-4? Eventual ca pe o limba straina? Daca raspunsul este nu, atunci domnul profesor are dreptate, programa de gimnaziu porneste cu niste cerinte care in mod normal s-ar adresa unor elevi care pot deja vorbi romaneste bine. Caz in care, desigur aceste programe (si de ciclu primar si de gimnaziu) ar trebui regandite.
    • Like 0


Îți recomandăm

poseta pe scaun

Meteahna chiulului nu m-a părăsit nici în anii de facultate când, după prima oră de curs (cursurile ţineau două ore, cu pauză între ele), îl luam de mână pe soţul meu (pe atunci prieten şi apoi logodnic) şi îi spuneam „Hai să plecăm!” El (corect, disciplinat şi pasionat de fizică) încerca să se opună, dar până la urmă venea cu mine să hoinărim pe străzi sau prin parc, îmbrăţişaţi. Era atât de plăcut! foto: Profimedia

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Grădina care începe cu o decizie, nu cu un buget: Kaamos. Dacă stai în fața grădinii tale și simți că „lipsește ceva", cel mai probabil nu îți lipsește un obiect nou, ci o idee clară despre cum vrei să arăte

Pentru mulți dintre noi, grădina reprezintă cu mult mai mult decât o bucată de teren în plus sau locul unde mai tundem iarba din când în când. Este cea mai importantă „cameră” a unei familii pe timp de vară. E locul unde copiii învață să descopere natura, unde prânzul de duminică se prelungește până la cină și unde, după o zi lungă, reușești în sfârșit să lași telefonul din mână pentru o jumătate de oră de liniște.

Citește mai mult

Hormuz - nava SUA

Hormuz este un nod sistemic, nu doar energetic. Importanța strâmtorii nu derivă doar din volumul tranzitat, ci mai ales de numărul mare de tipuri de produse care o traversează. Nu vorbim doar despre petrol brut sau gaze naturale lichefiate, ci despre produse petrochimice, polimeri, metale și semifabricate. Acestea sunt elementele invizibile care susțin producția globală. foto Profimedia

Citește mai mult