În emisiunea CAP la CAP de vineri, numeam josnică, demnă de Simion și Șoșoacă, reacția lui M. Geoană la investigația jurnalistică internațională cu privire la legăturile unui fost șef de campanie al său cu inși atașați Kremlinului: a acuzat un jurnalist român, bazându-se pe nimic, de implicare în crima organizată în două atentate asupra procurorului general al Bulgariei – nici mai mult, nici mai puțin!... Și a mai și rostit apăsat, de câteva ori, numele jurnalistului, nume pur maghiar, sperând ca astfel să adune niște voturi de la extremiștii naționaliști „mâncători de unguri”. Mă uluia plonjonul în haznaua electorală a până ieri secretarului general-adjunct NATO.
Cum să calific acum afirmația aceluiași Geoană că „știe el”, a avut o revelație în avanpremieră, că alegerile vor fi cu siguranță fraudate?
Clarvăzătorul pretinde că ceața i s-a luat de pe ochi odată cu invalidarea candidaturii lui Șoșoacă de către CCR. „Această decizie”, spune Geoană, înainte să fi apărut motivarea Curții, „poate are acoperire constituțională, dar are efecte antidemocratice și nu ne face bine”. Deci, dacă CCR constată încălcări ale prevederilor constituționale în cazul unui candidat, să se facă că nu le vede, pentru că „nu ne fac bine”? Pentru că „au efecte antidemocratice”?
Dar ce efect asupra democrației are zicerea fostului nr. 2 în NATO, în cel mai pur stil Trump sau C.V. Tudor, că alegerile o să fie furate?
De ce toate astea, e limpede: se teme că voturile lui Șoșoacă vor merge la Simion și scad șansele lui, ale lui Geoană, de a intra în turul 2. Cât privește indignarea afișată de PNL și USR față de respingerea dosarului Șoșoacă, n-am nevoie de nicio explicație.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
