Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Căderea în barbarie: ce fel de om ar putea să-i facă așa ceva altui om?

Masacru la Bucea

Foto: Un lucrător comunal dezleagă mâinile unui bărbat ucis de ruși în localitatea Bucha (Bucea). Președintele Volodimir Zelenski a numit drept „genocid” uciderea civililor în Bucha (Profimedia Images)

Masacrele comise de soldații ruși la Bucha și în alte localități din Ucraina repun în cauză toată umanitatea noastră.

Au trecut aproape optzeci de ani de la ultimele crime de război, dar aceste opt decenii au fost presărate de nenumărate orori comise în Europa, la marginea ei sau în afara ei. Crimele comise de regimurile staliniste sau de cele occidentale în fostele colonii, masacrele din Rwanda sau Bosnia și, iată, cruzimea barbară a armatei rusești din aceste zile ne dau de înțeles că progresul moral al societăților este o iluzie.

Dacă ultimele decenii au fost un moment important de dezvoltare economică și tehnologică în istoria omenirii, suntem nevoiți să admitem că aceasta nu a fost însoțită de o evoluție similară în respectarea demnității umane și în evitarea suferințelor extreme provocate în numele și sub comanda unor scelerați. Înființarea unor instanțe internaționale (CPI, TPI) a însemnat un mare pas înainte în judecarea criminalilor de război, dar capacitatea lor de a face față sălbăticiei și numărului crimelor împotriva populațiilor civile rămâne foarte limitată. Ceea ce vedem azi în Bucha, Irpin, Mariupol și alte locuri ale cruzimii extreme sunt fapte comise de oameni simpli împotriva altor oameni simpli, cu diferența că unora li s-a dat o armă și un ordin cu care să ucidă, să tortureze sau să violeze. 

Unde e granița dintre capacitatea de a provoca suferință extremă și refuzul de a face? S-a mutat această graniță în ultimele decenii astfel încât oamenii sunt mai puțini capabili de a tortura și a ucide decât au fost acum o sută de ani? A învățat omenirea ceva din crimele în masă, holocaust și genocidele acestor ultime decenii? Pare greu de crezut.

Ce îl poate face pe un om să provoace suferință sau să omoare un alt om, nevinovat și lipsit de apărare? Un ordin? Dar atunci unde e discernământul lui, unde e judecata lui morală? O convingere? Dar ce convingere e deasupra lipsirii de viață a semenilor? Un crez, o credință, o lașitate, o nebunie? Poate câte ceva din toate. Cât de feriți suntem noi, ca societate, și fiecare dintre noi, de căderea în barbarie? Cât de mulți dintre noi ar fi gata să ia viața unor civili dacă li s-ar da o armă și li s-ar spune că acei civili ne sunt inferiori, sunt periculoși sau nedemni să trăiască?

Cred că avem în modul cel mai urgent și mai grav nevoie de educație socială și etică. Lăsăm prea ușor să treacă printre noi liniile de fractură ale urii, intoleranței sau ale tututor delirurilor identitare cu risc criminogen. Recunoaștem încă prea puțin deplina demnitate a oricărei ființe umane ca ființă umană (și nu ca alb, creștin, român etc.). De aceea, trebuie să fim deosebit de vigilenți la toate sursele de propagare a urii și violenței din societate. Căci ceea ce azi este discriminare, înjurătură, calomnie, atac verbal la persoană, mâine, într-o zi, pe neașteptate, devine glonț, cuțit sau viol.

Nu avem voie să obosim etic, mai ales în epoci de restriște ca acum.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Extrapolați :”Un cioban din Vrancea a fost sechestrat și tâlhărit de cinci persoane pentru telefonul mobil,...”
    • Like 0
    • @ Mihai Micutu
      ai aflat și tu care e treaba cu copy-paste și ne obosești pe-aici...
      • Like 2


Îți recomandăm

Florin Negrutiu in Columbia

Columbienii pe care i-am întâlnit în călătoria mea au avut necazuri ceva mai mari decât noi, românii mai noi. Imaginați-vă că în anii 80-90, tinerii din Medellin se considerau norocoși dacă treceau de 20 de ani. Copiii și adolescenții erau rǎpiți de carteluri ca să comită asasinate. Fermierii erau executați dacă refuzau să cultive coca.

Citește mai mult

femeie la birou

E o zi de marți obișnuită. O femeie de 46 de ani intră la ședința de echipă, cu dosarele pregătite, prezentarea deschisă pe laptop. Pe la mijlocul discuției, simte că nu mai găsește cuvântul. Îl știe, l-a știut mereu, dar acum nu mai vine. Face o pauză de o secundă, reacoperă cu o altă frază și continuă. Nimeni nu observă nimic. Ea, în schimb, a simțit totul: valul de căldură care a urcat în față, panica de o clipă că mintea i-a stat pe loc, efortul de a face să pară că totul e în regulă. foto Profimedia

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon PIB Romania istorie / sursa foto: Profimedia

Datele pe care urmează să le prezint sunt exprimate în dolari internaționali, la valoarea prețurilor din 2011 – tocmai pentru a anula „bruiajul” generat de inflație și pentru a putea face comparații cu sens atât în durată lungă, cât și între țări/regiuni. Deci nu vorbim de un PIB nominal pe cap de locuitor, ci de o estimare care ține cont de inflație și de costurile diferite ale vieții în regiuni/țări diferite și în perioade diferite.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Odată ce trupele aliaților au pătruns pe teritoriul Germaniei naziste, în aprilie 1945, unitatea specială americano-britanică Alsos a început să caute locul în care aflaseră că s-a construit un reactor nuclear de către echipa lui Werner Heisenberg. În acest scop, analizau mostre de pământ din diverse zone pentru a detecta urme de radioactivitate semnificative. Un american glumeț a trimis spre cercetare experților un eșantion de sol și o sticlă cu vin găsită prin zonă, cu bilețelul „Analizați-l și pe ăsta!”.

Citește mai mult

Referendum Italia justitie / sursa foto: Profimedia

Reforma italiană a magistraturii a eșuat. Guvernul Meloni intenționa modificarea Constituției, pentru a separa cariera procurorilor de cea a judecătorilor, a reorganiza CSM în două consilii judiciare pentru cele două ramuri ale magistraturii și a redefini mecanismul disciplinar vizând magistrații. Dar cetățenii italieni au spus NU: 54% voturi împotrivă, la o participare de aproape 59%. Acest referendum ar trebui să dea de gândit și autorităților de la București.

Citește mai mult