Foto - .lumen-Empowering the Blind
“În sfârșit “ceva” unde inteligența artificială (AI în lb. engleză) este perfect justificată”, m-am gândit.
Inflația aplicațiilor AI, apărută în ultimul timp și efervescența discuțiilor deseori confuze, născute de aceasta, începe să mă obosească.
Încă nu sunt convinsă că AI este într-adevăr utilă în cele mai multe utilizări ale sale, dar întâlnirea de la Cluj, cu o echipă tânără de inovatori în cadrul expozițional al Forumului Inovării româno-japonez, a fost o plăcută și nesperată surpriză să-mi schimb părerea.
Clujul a găzduit la începutul săptămânii trecute un eveniment în premieră, două zile intense de interacțiune și dialog între politicieni, profesori, cercetători, ingineri, oameni de afaceri, tineri întreprinzători și studenți, români și japonezi. O sinergie credibilă între municipalitate și domeniul privat, deja demonstrată de evoluția Clujului în ambiția sa de a se declara într-o bună zi din viitorul apropiat, membru al “clubului” orașelor inteligente.
În prima zi, intrând în sala sesiunii plenare, am crezut că sunt la Forumul economic mondial de la Davos, dar fără Yuval Noah Harari la pupitru. Întârziasem și în întunericul de cinema din sală am mai găsit un loc liber între doi participanți japonezi.
O sonorizare impecabilă, fără agresarea timpanului, o lumină cu concentrare pe scenă și semiumbră în sală și o diversitate de vorbitori de la politicieni până la manageri de companii. Calitatea mesajelor transmise, tonalitatea vocilor, formau un curent de mesaje coerent și mai ales, cu înțeles. Asta m-a împiedicat să-mi pierd atenția, cum de obicei mi se întamplă dacă stau mai mult de zece minute într-o semiumbră soră geamană cu întunericul. Prima zi s-a scurs pe nesimțite, cu o sesiune plenară și patru sesiuni tematice de panel, prezentări și discuții în jurul tehnologiilor avansate de telecomunicații 5G/6G, smart cities și ecosistemele antreprenoriale de startup-uri.
A doua zi, programul a peste 200 de întâlniri de business matching a fost orchestrat într-o ordine impecabilă. Oricine era interesat, avea șansa să discute cu startup-uri (Voxility, Humans ai), companii (NTT Data, Fortech), operatori de telecomunicații (Orange, Vodafone, Digi), firme de consultanță (EY Romania, Qunie), programe educaționale (SkillBrain) și univesități din România și Japonia. Programul mă condusese la firma japoneză de consultanță Qunie care asista NTT Data în proiectul pilot de digitalizare a serviciilor publice de eliberare a cardurilor de identitate, dar voiam să mă întalnesc și cu echipa dotLumen, startup-ul românesc de care auzisem anul trecut din mass media. I-am găsit în spațiul expozițional, alături de posterul și renumita lor inovație, care lansată pe piață cu un vânt bun din pupa (a se citi cu o investiție consistentă de start) ar deservi o mare necesitate a omenirii, și anume independența în mobilitate la persoanele nevăzătoare.
“Să vă dau cartea mea de vizită..ahh, este ultima…” spuneam și mă codeam să las din mână micul petec de hârtie cartonată. “Nu-i nevoie, ne conectăm chiar acum pe LinkedIn. Noi nici nu mai avem cărți de vizită”, îmi răspunde un tânăr cu ochelari fumurii, cu o față luminată de zâmbet, entuziasm și hotărâre după care se recunoaște un om întreprinzător.” Vorbește încrezător în sine, bucuros să-mi povestească despre ei, despre aventura companiei lui. Este Cornel Amariei, CEO și fondator .lumen-Empowering the Blind, câștigătorul unui grant European Innovation Council (EIC), finalul anului 2021, în cadrul programului EIC Accelerator.
”Am semnat contractul cu Comisia Europeană și în opt ore am avut prima tranșă de bani în cont. Dar am așteptat unsprezece luni de la notificarea că suntem câștigători până la semnarea lui. Noi am avut noroc, alte firme românești în situații asemănătoare pe un interval atât de lung, nu au găsit nici un investitor să le mențină pe linia de plutire până vin banii de proiect. N-au putut rezista din lipsă de fonduri. Acum suntem în grafic, am primit 3 milioane, mai avem de primit eșalonat restul, puțin peste 6 milioane”, spun Cornel și colegul lui. “Suntem în angrenajul celor de la EIC accelerator, beneficiem de serviciile de coaching, mentorat, acces la corporații și investitori”, mai adaugă ei.
Ochelarii inteligenți, cu designul unei căști circulare de realitate virtuală s-au născut dintr-o nevoie reală, aceea de a-i ajuta pe cei cu dizabilități de vedere. Dimensiunile realității, intangibile pentru ei, devin tangibile. Precum explica Cornel, în lume sunt doar 28 de mii de câini-ghid la 40 milioane nevăzători. Dresajul unui câine ghid costă 40-60 mii dolari, iar persoana nevăzătoare trebuie să ia în considerare și costurile și efortul îngrijirii câinelui. Întrebarea răsare natural: câți dintre ei își pot permite? Pe stand am văzut prima versiune a prototipului, realizat acum trei ani, cu senzori de proximitate și doar cu 5 camere distribuite frontal, ale căror imagini le procesează un mecanism de inferență complex, cu vreo 40 de algoritmi de machine-learning de recunoaștere a formelor. Pe undeva pe-acolo este și un PID” îmi spune glumeț Cornel, făcând aluzie la pregatirea mea de automatist. Tehnologia este globală, cu grad mare de interoperabilitate, integrarea nu mai este o problemă critică.
O parte din fondurile proiectului a fost investită în optimizarea prototipului, astfel că, acum acesta este în faza de manufacturing.
În 2022 scopul urmărit a fost scalarea soluției. Au fost efectuate teste de semnalizare auditivă și palpabilă, teste de fixare și greutate, prin natura proiectului efectuarea tuturor clinical trials necesare pentru lansarea pe piață și acceptarea produsului ce se preconizează a fi anul următor.
O altă parte din fonduri spijină extinderea pe piețe internaționale, înafara UE. Anul 2023 este anul acestui momentum.
De aceea i-am întâlnit la Forum, pentru că ei prin ceea ce fac, ei sunt “global”, oamenii care au nevoie de acest dispozitiv sunt “everywhere”. Primul pas a fost făcut prin intrarea pe piața canadiană și nord americană prin acceptarea dotLumen în acceleratorul AlchemistX din programul Telus CSW Canada. “Vom analiza și ce au japonezii și sud-coreeni în acest domeniu și apoi vom vedea”, adaugă încrezător Cornel.
A studiat în Germania șase ani, dar a decis să se întoarcă. La primirea unei oferte de cumpărare, Cornel nu a cedat firma, cu toate că numai dobânda bancară a sumei oferite ar fi fost mai mult decât tentantă.
“Zilele acestea ar fi trebuit să ne întâlnim cu Comisarul Mariya Gabriel, dar întâlnirea s-a anulat, așa am putut participa la Forum”, spune Cornel cu degajarea “unuia de-al casei” la astfel de reuniuni. Dar aranjându-se astfel lucrurile, a fost șansa mea să aflu povestea lui și a echipei dotLumen. Iar povestea lor continuă într-o conturare din ce în ce mai palpabilă a unei inovații sociale de game-changing în care AI servește fără îndoială umanismul.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Mi-e rusine ca aceasta firma promite si nu face nimic concret doar se lauda, fara a livra ceva.