Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Capcana Gaza: omenirea e în pragul unui război global

Gaza strip

Imagine din Fâșia Gaza/ Foto Profimedia

Liderii Israelului au declarat că Hamas va fi șters de pe fața Pământului și Gaza nu se va întoarce niciodată la ceea ce a fost. „Fiecare membru al Hamas este un om mort”, a declarat zilele trecute premierul Benjamin Netanyahu.

Scopul operațiunii de asalt în Gaza pare mult mai ambițios decât orice a planificat armata israeliană până acum în Fâșie. Dar este aceasta o misiune militară realistă? O analiză a BBC News arată că o invazie terestră a Fâșiei Gaza implică lupte urbane casă cu casă și implică riscuri imense pentru populația civilă.

Atacurile aeriene au făcut deja peste 1.000 de victime, iar peste 400.000 de persoane și-au părăsit casele. Armata israeliană are și sarcina suplimentară de a salva cel puțin 150 de ostatici, ținuți în locații necunoscute din Gaza.

Herzi Halevi, șeful Statului Major al Forțelor de Apărare ale Israelului (FDI), a promis să „dezmembreze” Hamas. Dar există oare o viziune finală asupra modului în care va arăta Gaza după 16 ani de guvernare violentă a grupării teroriste? Experții spun că Israelul nu poate dezmembra fiecare membru al Hamas, pentru că gruparea este afiliată curentului numit „islamul extremist”. Însă Israelul are puterea de a slăbi Hamas cât de mult poate, astfel încât să nu mai aibă capacități operaționale.

Acesta ar putea fi un obiectiv mai realist. Israelul a purtat patru războaie cu Hamas și fiecare încercare de a opri atacurile cu rachete a eșuat. Purtătorul de cuvânt al IDF, Jonathan Conricus, a declarat că, până la sfârșitul acestui război, Hamas nu ar mai trebui să aibă capacitatea militară de a „amenința sau ucide civili israelieni".

În tot acest context, invazia terestră este plină de riscuri. Pe scurt, operațiunea militară este la mila mai multor factori care ar putea să o facă să nu fie extrem de eficientă.

Un număr record de 360.000 de rezerviști din Israel s-au prezentat la datorie

Aripa armată a Hamas, Brigăzile Izzedine al-Qassam, în mod sigur s-a pregătit pentru o ofensivă israeliană și mai mult ca sigur au amplasat dispozitive explozive și au planificat ambuscade. De altfel, mulți experți militari consideră că Hamas se va folosi de rețeaua sa extinsă de tuneluri pentru a ataca forțele israeliene.

În 2014, batalioanele de infanterie israeliene au suferit pierderi grele din cauza minelor antitanc, a lunetiștilor și a ambuscadelor, în timp ce sute de civili au murit în lupte dintr-un cartier nordic al orașului Gaza. Acesta este unul dintre motivele pentru care Israelul a cerut evacuarea a 1,1 milioane de palestinieni din jumătatea nordică a Fâșiei Gaza.

Israelienii au fost avertizați că războiul ar putea dura luni de zile, iar un număr record de 360.000 de rezerviști s-au prezentat la datorie.

Întrebarea este cât timp poate Israelul să-și continue campania fără presiunea internațională de a se retrage. Gaza devine rapid o „gaură a iadului”, a avertizat agenția ONU pentru refugiați. Numărul morților crește rapid, aprovizionarea cu apă, energie și combustibil a fost întreruptă, iar jumătate din populație este obligată să părăsească zone mari.

Guvernul și armata israeliană simt că au sprijinul comunității internaționale, cel puțin al liderilor occidentali, iar filosofia în Israel este „să ne mobilizăm, căci avem destul timp”. Dar, mai devreme sau mai târziu, aliații Israelului vor interveni dacă vor vedea imagini cu oameni care mor de foame.

Mai este un element important care trebuie avut în vedere salvarea ostaticilor. Ei bine, mulți dintre ostatici sunt israelieni, dar printre ei se află și un număr mare de cetățeni străini și persoane cu dublă cetățenie, astfel încât mai multe guverne, inclusiv SUA, Franța și Marea Britanie, au un interes în această operațiune și în eliberarea lor în siguranță.

Măsura în care soarta ostaticilor va influența pașii militari ai IDF este neclară și există, de asemenea, o presiune internă asupra liderilor israelieni.

O serie de analiști politici compară situația de acum cu cea de la Jocurile Olimpice de la Munchen din 1972, când un atacator palestinian a capturat atleți israelieni și a ucis 11 persoane. Atunci a fost lansată o operațiune pentru a-i găsi și ucide pe toți cei implicați în atac, iar acum analiștii cred că guvernul israelian va dori să-i vâneze pe toți cei care se află în spatele răpirilor.

Salvarea atâtor persoane reținute în diferite zone din Gaza s-ar putea dovedi peste puterile comandourilor din unitatea de elită israeliană Sayeret Matkal. Hamas a amenințat deja că va împușca ostaticii ca mijloc de descurajare a atacului israelian.

În 2011, Israelul a schimbat peste 1.000 de prizonieri pentru eliberarea unui soldat, Gilad Shalit, deținut de Hamas timp de cinci ani. Dar Israelul se va gândi de două ori înainte de o altă eliberare mare de prizonieri, deoarece unul dintre bărbații eliberați în acel schimb a fost Yahya Sinwar, care a devenit între timp liderul politic al Hamas în Gaza.

Ceea ce ar putea influența durata și rezultatul unei ofensive terestre este, de asemenea, modul în care reacționează vecinii Israelului. Israelul s-ar putea confrunta cu cereri tot mai mari din partea Egiptului, care are o graniță comună cu Gaza și care face deja presiuni pentru ca ajutorul să fie permis prin punctul său de trecere a frontierei Rafah.

Ofir Winter de la Institutul israelian pentru Studii de Securitate Națională spune că cu cât mai mult suferă locuitorii din Gaza în urma campaniei militare israeliene, cu atât mai multă presiune va fi exercitată asupra Egiptului, pentru a părea că nu le-a întors spatele palestinienilor. Dar acest lucru nu se va întinde până la Cairo, permițând o trecere în masă a locuitorilor din Gaza în Egipt sau acționând militar împotriva Israelului în numele lor, mai punctează Winter.

Frontiera de nord a Israelului cu Libanul este, de asemenea, sub o atentă supraveghere. Până în prezent, au avut loc mai multe atacuri transfrontaliere în care a fost implicat grupul militant islamist Hezbollah, dar acestea nu au reprezentat un nou front împotriva Israelului.

Iranul, principalul sponsor al Hezbollah, amenință deja că va lansa noi fronturi împotriva Israelului. Însă Joe Biden a spus în această săptămână, că orice țară, orice organizație, oricine se gândește să profite de această situație, ar trebui să se oprească la timp și să nu facă nimic.

„Nu vă implicați, că dacă vă implicați, s-ar putea să aveți de-a face cu noi'”

- Un portavion american a fost trimis în Mediterana de Est pentru a sublinia acest mesaj. Analiștii din Vest spun că mișcarea arată că președintele Joe Biden amenință efectiv că va intra în război de partea Israelului în cazul în care izbucnește un conflict mai larg.

Cu toate acestea, mulți cred că este foarte puțin probabil ca armata americană să participe direct la ostilități. „Administrația a considerat că este important să facă un pas care să arate cât mai clar posibil pentru Hezbollah și Iran că există pericolul unei intervenții militare americane în numele Israelului”, a declarat Steven Simon, analist la Quincy Institute din Washington.

„Sunt destul de sigur că președintele Biden nu vrea să se implice în acest război. Dar uneori trebuie să faci aceste lucruri pentru a susține descurajarea”, a mai adăugat Simon, care a ocupat anterior funcții de conducere în Consiliul Național de Securitate al Casei Albe și în Departamentul de Stat al SUA.

Comentatorul politic Paul Salem spune că amploarea și brutalitatea atacurilor Hamas au facilitat un „răspuns american mult mai clar” în sprijinul Israelului decât în ​​conflictele anterioare din Gaza. „A avea portavionul acolo este o semnalizare politică și strategică majoră”, a spus Salem pentru Al Jazeera. Dar el a adăugat că o intervenție militară americană ar fi „exagerată”.

„Cu siguranță, americanii le transmit grupării Hezbollah și Iranului: „Nu vă implicați, că dacă vă implicați, s-ar putea să aveți de-a face cu noi'”, a spus Salem. „Nu este clar ce ar însemna asta. Și ținând cont că Biden intră într-un an electoral, nu ar fi grozav pentru el să intre într-un război în Orientul Mijlociu. Deci are și constrângeri politice”, mai declară Paul Salem.

- Steven Simon explică faptul că, în timp ce forțele israeliene sunt capabile să lupte pe mai multe fronturi, potențialul atacurilor americane împotriva Hezbollah ar ajuta Israelul într-un posibil război. El a menționat că portavionul USS Ford transportă 90 de avioane de luptă care ar putea menține „ritmul operațional serios”, inclusiv interceptarea comunicațiilor. „Dacă Statele Unite îi spun Israelului: Vom ridica o mică povară împotriva Hezbollah ca să vă puteți concentra în continuare asupra Hamas, atunci cred că israelienii ar fi foarte fericiți”, a mai spus Simon pentru Al Jazeera.

Dar probabil nu se va ajunge la asta, pentru că de când a izbucnit războiul, au existat tatonări între Hezbollah și Israel, dar acestea au rămas izolate în zona de graniță libanezo-israeliană.

Ce face acum Hezbollah nu este altceva decât o încercare de a atrage o parte din focalizarea militară a Israelului de la Gaza la granița cu Liban, fără a declanșa un conflict serios. Cu alte cuvinte, militanții Hezbollah joacă acel joc de a face ca acțiunile lor să fie suficient de fierbinți pentru a atrage atenția Israelului și a-i forța să acorde atenție frontului de nord pentru a slăbi forțele din sud, dar nu atât de mult încât să declanșeze imediat un război în Liban, asupra Libanului.

Calculul grupării Hezbollah și al susținătorilor săi iranieni se poate schimba

Totuși, calculul grupării Hezbollah și al susținătorilor săi iranieni se poate schimba în funcție de traiectoria războiului din Gaza, iar unii experți spun că dacă conflictul se încheie în câteva săptămâni, atunci Hezbollah nu ar avea nevoie să deschidă un al doilea front.

De ce? Pentru că dacă Israelul se descurcă „foarte bine” și va fi pe cale să elimine complet Hamas, va exista o mulțime de presiuni strategice din partea Iranului și a altora din regiune, pentru că nu vor să piardă Hamas ca atu, așa că Hezbollah ar putea fi nevoiți să acționeze.

La rândul său, Imad Harb, director de cercetare la Centrul Arab din Washington, a spus că crizele financiare și politice interne ale Libanului limitează, de asemenea, șansele unui război cu Israelul.

Economia țării a fost în cădere liberă de la sfârșitul anului 2019, moneda sa pierzând mai mult de 90% din valoare.

Un impas politic a împiedicat, de asemenea, alegerea unui nou președinte, deoarece mandatul lui Michel Aoun a expirat în urmă cu aproape un an. Prin urmare, Imad Harb spune că Libanul nu poate intra într-un alt război, căci electoratul Hezbollah nu poate accepta un război și nici statele arabe nu sunt pregătite să asiste Libanul dacă Libanul intră într-un război cu Israelul și, în acest proces, este distrus. Harb a adăugat că nici SUA nu sunt dornice să intre în război.

În timp ce Biden vrea să fie văzut ca fiind alături de Israel, Harb a explicat că americanii s-au săturat de război, iar o bătălie cu Hezbollah și Iran ar putea scăpa rapid de sub control.

În cazul în care Hamas ar fi slăbit în mod semnificativ, întrebarea este cine ar urma să controleze zona în locul său. Israelul și-a retras armata și miile de coloniști din Fâșia Gaza în 2005 și nu va avea nicio intenție de a reveni ca forță de ocupație.

Ofir Winter consideră că o schimbare de putere ar putea deschide calea pentru revenirea treptată a Autorității Palestiniene, alungată din Gaza de Hamas în 2007. Indiferent de rezultatul războiului, Israelul va dori să se asigure că un atac similar nu se va mai repeta.

Apasă pe fotografia de mai jos pentru a deschide galeria foto:

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    Nu poti intra in casa omului, sa-l dai afara spunandu-i ca i-ai colonizat casa si pe el sa-l inchizi intr-o rezervatie ca pe un animal..
    • Like 0
  • 1 „La o conferinta de presa tinuta imediat dupa Razboiul de Sase Zile, in 1967, Golda Meir, fost prim-ministru al Israelului in perioada 1969-1974, spunea:
    „Putem sa ii iertam pe arabi pentru ca i-au omorat pe copiii nostri, dar nu ii putem ierta pentru ca ne-au obligat pe noi sa ii omoram pe copiii lor. Vom avea pace cu arabii numai atunci cand ei isi vor iubi copiii mai mult decat ne urasc pe noi”.

    2 Atunci faraonul a dat urmatoarea porunca la tot poporul sau: „Sa aruncati in rau pe orice baiat care se va naste si sa lasati toate fetele sa traiasca.” – Exodul 1:22

    Ce poate fi mai rau decat atat? Sa ii omori pe ai tai ca sa te razbuni pe altii… Pacat de toate vietile nevinovate, ale pruncilor de atunci si ale celor de astazi, pacat de civili si pacat de suferinta…
    Si din nou, la fel ca si in zilele noastre, apeluri internationale la „a omori evrei (ba chiar prunci!), oriunde s-ar afla”… Cat de simplu se repeta istoria!” - https://www.dvartora.ro/un-nou-faraon-shemot-5769/

    3 „...electoratul Hezbollah nu poate accepta un război...” Electoratul Hezbollah e pacifist!!! E de ras, e de plans? Cert e ca Hezbollah are electorat, participa la alegerile din 2018 si castiga 69 de locuri din 128.

    4 In rest, numai de bine. Depinde de fiecare ce vrea sa vada, cum intelege si ce alege:
    „Ministerul Afacerilor Externe (MAE) îi informează pe cetăţenii români care se află, tranzitează sau doresc să călătorească în Liban că manifestațiile de protest continuă în Beirut și în majoritatea localităților importante din țară. Acestea constau inclusiv în blocarea unor drumuri, cu ridicarea de baricade, și incendiere de cauciucuri. Izolat, manifestațiile s-au soldat cu violențe (ex. focuri de armă care au produs pierderi de vieți omenești)...
    Având în vedere situația incertă, posibilitățile de escaladare a formelor de protest, precum și degradarea situației de securitate, Ambasada României le recomandă cetățenilor români care doresc să se deplaseze în Liban să amâne călătoriile dacă nu sunt absolut necesare. Totodată, cetățenii români prezenți în Liban în perioada următoare sunt sfătuiți să urmărească constant mass media locale pentru a se informa atât cu privire la zonele în care se anunță demonstrațiile, cât și referitor la alte evoluții, să manifeste prudenţă, delimitându-se de orice acţiune de acest fel și să își programeze călătoriile necesare pe teritoriul libanez ținând cont de blocajele rutiere existente.- https://www.mae.ro/travel-alerts/2896

    si/sau

    „Liban, o destinatie de vis (I)
    Cand ajungi pentru prima data in Liban, vei fi uimit de ospitalitatea libanezilor. Te vor primi cu o strangere de mana si cu un zambet larg pe care nu-l vei intalni in nicio alta tara. Libanul este o excelenta destinatie turistica pentru ca pe langa oameni prietenosi, Libanul are plaje luxoase, munti spectaculosi si accesibili, mancare delicioasa si vestigii arheologice bine pastrate.
    Un lucru este garantat. In Liban te vei simti bine si nu vei avea mari probleme in a te intelege cu localnicii. „ – - https://www.four-seasons.ro/blog/53-liban-o-destinatie-de-vis-i

    5 Bineinteles ca nu vor putea sa-i salveze pe ostatici, bineinteles ca vor fi victime dintre civili, bineinteles ca va fi rau.
    Bineinteles ca tarile nedemocratice vor da in capul tarilor democratice pana le vor termina de tot. Adica 75% din planeta vs 25%. Cine va castiga?
    • Like 1


Îți recomandăm

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult

RetuRO

Sunt pline rețelele sociale cu postări ale oamenilor care descriu că simt furie, frustrare, neputință, când văd deșeuri în Lacul Roșu sau lacul cu nuferi din Ipoteștii lui Eminescu, în stațiuni montane sau pe litoral. Le vedem peste tot - pe stradă, pe marginea drumurilor naționale, în tren, din tren, pe lângă calea ferată, în grădinile blocurilor, în gropile de gunoi de la marginea satelor, pe albiile pârâurilor și râurilor, în păduri.

Citește mai mult