Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Care ar fi cea mai vulnerabilă poartă de intrare a rușilor în România, în cazul unui război. Răspunsul unui general în rezervă al Armatei Române

Armata romana

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu a fost întrebat la emisiunea „În fața ta” de la Digi24, în scenariul unui atac al Rusiei asupra României, care ar fi cea mai vulnerabilă poartă de intrare a rușilor în țara noastră.

„Întotdeauna rămâne deschiderea la Marea Neagră, Dobrogea”, a răspuns Virgil Bălăceanu.

Armata română stă bine la capitolul pregătire, a subliniat oficialul militar, însă are nevoie în continuare de înzestrare. În plus, este nevoie de refacerea rezervei Armatei României pe baze voluntare.

„Încă trebuie înzestrată, ca să poată face față. pregătită este. Este pregătită, pentru că deși s-au desfășurat operațiuni de tip expedițional, deși Afganistanul este cu totul altceva decât teritoriul patriei noastre, totuși experiența batalioanelor dislocate în Afganistan, în sistem rotațional, a creat coeziune de luptă și a creat situația unui antrenament nedorit - am avut și pierderi umane -, ceea ce nu îți poate crea poligonul. Ca atare există o soliditate a unităților din punct de vedere al coeziunii de luptă, contează enorm de mult, există un nivel bun de pregătire, pentru că în ultimii 3 -4 ani, existând și resurse, s-au intensificat exercițiile pe teritoriul național. Două componente trebuie dezvoltate: programele de înzestrare și problematica refacerii rezervei armatei României pe baze voluntare”, a declarat generalul Virgil Bălăceanu la emisiunea „În fața ta” de la Digi24. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Moderatorului trebuia să i se răspundă cu o întrebare: în scenariul în care locuinţa v-ar fi jefuită, care ar fi cel mai potrivit moment de pătrunde în ea?
    • Like 0
  • Clientul permanent al Digi cand e vorba de comentarii de natura militara. Mie personal nu imi inspira incredere: un dinozaur, fost membru de partid, emite opinii despre razboiul modern.
    Dragi redactori, cautati un militar tanar cu experientavinternationala, cu viziune moderna. Vremurile tovarasilor generali au trecut. Sper.
    • Like 0
    • @ Ebinesiasa
      Ai făcut armata ?
      Poate repeți puțin limba română de aVa !
      • Like 0
    • @ Mihai Micutu
      Ati schimbat tigarile, presupun.
      • Like 0


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Telegondola Mamaia, între demolare și autostradă prin aer. Ce ar trebui făcut, de fapt, cu simbolul stațiunii?

În mai puțin de doi ani, Telegondola din Mamaia a trecut - cel puțin în declarațiile publice - prin toate scenariile posibile. Mai întâi, arhitecții care lucrau la noul Plan Urbanistic Zonal al stațiunii au propus eliminarea instalației, considerând că stâlpii și cablurile afectează imaginea urbană și zonele istorice din Mamaia. Apoi, primarul Constanței a spus răspicat că telegondola nu va fi desființată. Acum, președintele Consiliului Județean Constanța anunță că instituția ar putea prelua instalația și că, în viziunea sa, traseul ar putea fi extins spre Năvodari, spre Delfinariu și chiar către sudul litoralului.

Citește mai mult

Telegrame din taberele copilăriei. De la „Bobiță” și biscuitul în ochi, la autocarul pentru copiii căzuți pe Vulcanii Noroioși

Recent, am devenit nostalgic după taberele copilăriei - nu știu exact motivul, dar poate o să-l deslușesc până la finalul articolului. Șase veri la rând, din 1998 până în 2003, adică de la 9 ani până am intrat la liceu, am fost în taberele de creație literară „Tinere condeie” de la Tismana (județul Gorj), apoi Poiana Pinului și Arbănași (ambele din județul Buzău).

Citește mai mult

cernavoda

Oprirea ambelor unități de la Cernavodă scoate din sistem aproximativ 1.400 MW capacități de producție continuă și predictibilă. România poate evita întreruperile de alimentare, însă ajunge să depindă aproape integral de disponibilitatea vecinilor exact când aceștia se confruntă cu aceeași secetă, caniculă și reducere a producției nucleare și hidroelectrice.

Citește mai mult