Care „merit”? În colegiile naționale vor fi excluși de la bursa de merit mii de elevi cu medii peste 9,50, în vreme ce în licee slabe vom avea bursieri cu medii de 6 și 7

Foto: Inquam Photos / Alexandra Pandrea

Începutul școlii stă anul acesta sub semnul unei dezbateri destul de aprinse, despre noua metodologie de acordare a burselor. Ea poate fi consultată aici.

Aflată încă în stadiul de proiect, ar urma să fie adoptată pe 8 septembrie, în forma inițială sau cu unele modificări propuse de părinți și elevi (pe 25 august proiectul a fost lansat spre dezbatere publică). Iar aceste propuneri se pare că sunt destul de numeroase, de reacție preponderent negativă. Prevederile majore ale proiectului sunt: dispariția burselor de studiu, a burselor pentru orfanii de un părinte, a bursei pentru elevii din mediul rural care studiază în altă localitate, apariția bursei pentru mamele minore (de reintegrare în studii a elevei care a născut), acordarea burselor de merit nu în funcție de un prag minim (9,50 medie anuală, până acum), ci pentru 30% din elevii unei clase, indiferent de media lor anuală. Acest ultim aspect este și cel care a declanșat reacții mai vehemente. O parcurgere a forumurilor și paginilor de profil precum edupedu.ro sau portalinvatamant.ro ne arată că oamenii sunt indignați, oferind exemple proprii și referiri la situații concrete. 

Astfel, un copil cu media 9,74, dacă este al zecelea dintr-o clasă bună de 30 de elevi, nu va mai primi bursă. În schimb, în clasele mai slabe, este posibil să se situeze în prima treime chiar un copil de nota 8. În felul acesta, apare inechitatea: practic nu mai există un criteriu unic și obiectiv, media, ci o cotă de bursieri, selectați pe alocuri și grație situării lor în clase sau școli mai puțin performante. În colegiile naționale vor fi excluși de la bursă mii de elevi cu medii peste 9,50, în vreme ce în unele licee foarte slabe vom avea bursieri cu medii de 6 și 7. 

UPDATE: Toți elevii de gimnaziu și liceu cu medii generale între 9,50 și 10 vor primi burse de merit, potrivit noii variante de proiect ordin de ministru cu regulile pentru burse în anul școlar 2023-2024, consultat de Edupedu.ro.

Avocatul Poporului s-a pronunțat asupra proiectului, semnalând: “apreciem că promovarea valorilor meritocratice este sursa generatoare a recunoașterii si recompensării meritului scolar, iar aceasta se transpune în reușita scolară, socială și profesională a tuturor elevilor. Noua reglementare nu va conduce, în opinia noastră, la diminuarea mediocrității prin educație și evaluare, dimpotrivă, va genera efecte inverse”.

Deși, iată, reacțiile sunt preponderent negative, merită să apreciem intenția ministerului de a acorda o atenție sporită elevilor cu rezultate slabe, elevilor din licee teoretice cu medii de admitere foarte mici sau din licee tehnologice. Apelul la schimbare a venit din constatarea că în ciclul superior, liceal, existau unități de învățământ în care nici măcar un elev nu obținea bursă de merit. Bine, vom spune, există și unități în care nici măcar un elev nu ia bacalaureatul, atunci nu putem încuraja, de fapt, lipsa de performanță școlară. Totuși, bursa de merit, mai ales în cuantumul actual propus (450 lei/lunar) ar putea funcționa ca un stimulent pentru studiu și prezență (se acordă cu condiția notei 10 la purtare și a mai puțin de 20 de absențe nemotivate anual). 

Există elevi muncitori, responsabili, și în liceele care nu intră în topul județului sau al capitalei. Uneori (deși nu putem miza pe o regulă) faptul că aceștia nu au fost admiși într-un colegiu național se datorează și unor factori de mediu: lipsa de bani pentru meditații, proveniența din familii vulnerabile social, părinți plecați la muncă în străinătate etc. O prietenă îmi semnala și cazul a două fete din satul său (în Ilfov) ce studiază la liceul PTTR, în București, și care vara lucrează „cu ziua” în grădinile și solarele vecinilor, pentru a se întreține apoi la școală.

Pe de altă parte, criteriul de 30% per clasă este susceptibil a declanșa inechitate (când diferența va fi la sutime, deci pe alocuri bazată pe evaluare subiectivă), frustrare, invidie, ostilitate în clasă. Până acum, elevii nu concurau între ei, ci concurau cu ei înșiși. Aveau de atins pragul de 9,50 și nu dădeau din coate ca să se înlăture unii pe alții. În prezent, pare că ne aflăm în bancul cu cei doi urmăriți de o un animal de pradă. Ca să scapi, nu trebuie să fugi mai repede decât fiara sălbatică. Trebuie doar să fugi mai tare decât tovarășul de drum.

Cred că nu ne este greu să ne imaginăm și că presiunea asupra profesorului va crește. Notele se vor contesta mai ușor și în ritm mai frecvent, având în vedere că miza a crescut: bursa are valoare mai mare, iar în colectivele competitive, va fi mult mai greu de obținut. Se vor cere reevaluări, se vor aduce acuze de subiectivitate sau părtinire. Ne putem aștepta și la transferuri de la o clasă la alta (sau de la o școală la alta) pe un criteriu nou, nemaiîntâlnit până acum: posibilitatea de a intra în cei 30% ai unui colectiv. Asta nu ar fi neapărat ceva rău, deoarece ar duce spre omogenizare valorică. 

Bref. Un proiect născut din bune intenții, dar care are unele limite și riscuri, inclusiv cel de inechitate. Ministerul poate alege să îl continue și să măsoare rezultatele la finele anului școlar 2023-2024, cu satisfacția că acești bani de burse vor ajunge și la o populație școlară în general defavorizată. Sau poate încerca să împace cumva nevoia de meritocrație cu aceea de motivație suplimentară pentru elevii cu rezultate mai slabe. De exemplu, s-ar putea dezvolta un hibrid între cele două forme (cea de până acum și noua propunere). Cu alte cuvinte, să se acorde burse în cuantumul a minimum 30% de elevi per clasă (indiferent de medie), iar acest procent să fie extins, dacă elevii au media generală peste 9,50. Însă pentru asta ar trebui ca educației să i se aloce realmente acel procent de 6% din PIB. Până atunci, merită spus că în România există încă primării care nu alocă fonduri nici măcar pentru bursele conform legislației în vigoare. De pildă, un raport al Avocatului Poporului pentru anul școlar 2019-2020 semnala: “din 3182 de autorități publice locale, doar 180 (5,66%) acordă integral burse școlare pentru elevi, cu respectarea cadrului legal în vigoare; doar un număr de 1043 de localități (32,78%) acordă cel puțin un tip de bursă școlară; dintre cele patru tipuri de burse școlare, bursa de ajutor social se acordă de către 948 de autorități publice locale din 3182 (29,79%), bursa de merit de către un număr de 551 (17,32%), cea de studiu de către 266 (8,36%), iar cea de performanță de doar 163 de autorități publice locale (5,12%).”