Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Carmen Uscatu și Oana Gheorghiu, fondatoarele Asociației Dăruiește Viață, „La bani mărunți”. Cum și-au convins, în 2007, un șef de la o multinațională să doneze prin bani pentru un caz social: „I-am trimis demisia mea pe fax”

Foto Facebook / Carmen Uscatu

Aproximativ 45 de milioane de euro au strâns în ultimii 10 ani fondatoarele Asociației Dăruiește Viață, Carmen Uscatu și Oana Gheorghiu, pentru numeroasele proiecte din sănătate în care s-au implicat, dintre care aproape 5 milioane de euro adunați în timpul pandemiei.

Ele au povestit pentru podcastul de inteligență financiară „La bani mărunți”, amplificat de Republica.ro, că, pe lângă continuarea proiectului „Noi facem un spital”, în ultimele luni au reușit, cu banii adunați de la peste 200.000 de donatori, să construiască un spital modular pentru pacienții cu covid-19 și să cumpere echipamente de protecție pentru medici. Varianta audio a acestui episod o puteți asculta la finalul textului, și pe Youtube îl găsiți în clipul de mai sus.

„În cei 10 ani de când facem noi proiecte cred că am ajuns la aproape 45 de milioane de euro, bani cu care am făcut nenumărate proiecte în sănătate: 22 de camere sterile în spitale din Timișoara, Cluj, București, laboratoare de biologie moleculară, renovări de secții oncologice la copii în Brașov și la adulți în București și Timișoara. Tocmai am finalizat un proiect în Timișoara în care am renovat întreaga secție de onco-hematologie pediatrică pe 3 etaje, cu aproape 2 milioane de euro. Când spun renovat mă refer la o recompartimentare, am dărâmat pereții, pentru că era o secție în care erau toalete la comun, așa cum există în toate spitalele de stat din păcate în România, și am recompartimentat, am făcut saloane cu 1, 2 paturi, cu toaletă proprie. Acum arată occidental, iar copiii și părinții care stau uneori încontinuu în spital luni de zile pot respira un alt aer”, a spus Carmen Uscatu pentru Podcastul „La bani mărunți”.

Carmen și Oana adună bani de la companii private, dar foarte mulți vin și de la oameni simpli, fără averi, palate, dar care au dorința de schimba România.

Cât de greu e în 2020 să convingi un român să facă o donație de 2 euro?

„Cred că acum este mult mai ușor decât era în urmă cu 10 ani. În primul an în care am lansat prima idee de strângere bani și descoperisem facilitatea fiscală prin care companiile pot să dea bani, primii 100.000 de euro chiar au venit neașteptat de repede. Nu ne poți întreba cum am făcut primul milion, pentru că nu mai știm exact, dar prima sută de mii am strâns-o în decembrie 2009 și a fost neașteptată”, spune Oana Gheorghiu.

În acea perioadă companiile nu puteau fi convinse ușor să doneze, pentru că acestea nu cunoșteau facilitatea fiscală. Iar la persoane fizice se ajungea greu. „Puteai să strângi bani atunci numai dacă aveai expunere pe TV la o emisiune foarte populară, la care să se uite foarte mulți oameni.

Or acum, în pandemie, am strâns cele 4 - 5 milioane de euro fără o campanie pe TV, exclusiv pe rețele sociale. Oamenii au început să devină extrem de atenți la ce se întâmplă, extrem de implicați și mult mai deschiși la a dona și a susține o cauză”, vede cofondatoarea Asociației Dăruiește Viață.

Fondatoarele ONG-ului au povestit că înainte de a se implica în munca pe care o fac azi au lucrat în multinaționale.

„Am învățat să gestionez bugete, să fac raportări, știam fiscalitate, mă pricepeam să mă uit în Codul Fiscal. Așa am descoperit facilitatea fiscală 20%, încercând să dăm cei 20% pentru un caz. Se întâmpla în 2007”, își amintește Oana Gheorghiu.

Prima sa „bătălie puternică și adevărată” a fost cu patronii străini ai firmei unde lucra atunci, pe care i-a convins să doneze pentru un caz social, după ce le-a explicat că facilitatea fiscală chiar există.

„În 31 decembrie 2007 le-am pus demisia pe masă și am zis ori aveți încredere în mine că legea asta există, ori... Pentru că spuneau că nu există: E imposibil, dacă ar exista de ce nu ar fi România plină de ONG-uri care fac lucruri minunate, că uite ce rău e la voi, spunea Claude, șeful meu. I-am spus că până la ora 12 putem să dăm banii, i-am trimis demisia mea pe fax, dacă nu se face viramentul până la 12. A dat banii, a făcut viramentul, dar mi-a tinut o teorie de 15 minute în care mi-a explicat că dacă vine Fiscul cumva și se dovedește că nu am avut dreptate, va fi rău și vai și amar de mine și de noi toți”, a povestit Oana.

Acum companiile cunosc această facilitate fiscală, trebuie doar să le inspiri cu proiectele pe care le faci. Iar România poate să se facă bine, prin implicarea fiecăruia dintre noi, spun fondatoarele ONG-ului.

Cei 300.000 de oameni care au donat pentru proiectul „Noi facem un spital” plus cei peste 200.000 care au donat în proiectul cu spitalul covid cred că au simțit că puterea stă în ei, cred că au căpătat mai multă încredere în ei și asta ne ajută să ne facem bine, fiecare avem un rol important în societate, punctează Carmen Uscatu.

Ce au făcut cu primul salariu, care este profilul donatorului, când se va deschide noul spital, cu ce pot să ajute cei care doresc să se implice puteți afla ascultând podcastul BCR de inteligență financiară „La bani mărunți”, pe care îl puteți asculta dând play fișierului din deschiderea articolului.

Mai multe episoade foarte interesante ale podcastului „La bani mărunți” puteți asculta aici.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Prânz bun?!

    Copile Oameni;
    Bun simț!

    Cu respect,
    Purice Narcis-Teofil
    • Like 0
  • Nu am știut de această facilitate, mă rog era treaba consultantului fiscal/contabilitatii, credeam că le știu pe toate... Am avut firmă mulți ani... uram cozile de la ANAF și fizionomiile acre din birourile acestuia, aș fi completat toate declarațiile din lume pentru satisfacția direcționării unor bani munciți pe bune, Asociației Dăruiește Viață!..regret că nu am aflat de acest mecanism al sponsorizării. Bine de știut cum funcționează mecanismul de donare a acelei cincimi din impozitul pe profit, dovedind că este mult mai simplu decât ar putea crede contabilii. În primul rând, trebuie elaborat un contract de sponsorizare în care se trece suma ce urmează a fi donată. „Această sumă este considerată cheltuială nedeductibilă şi se constituie ca un credit fiscal. Nu afectează baza de impozitare. Iar în momentul plăţii impozitului pe profit, către ANAF, se va achita doar restul din impozit, donaţia ajungând astfel direct la beneficiar. De exemplu, din 1.000 de lei impozit datorat, 200 de lei se trec în contractul de sponsorizare şi 800 de lei în ordinul de plată către ANAF“,
    • Like 1


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult
Gazdă: Claudiu Pândaru/ Invitate: Carmen Uscatu și Oana Gheorghiu, Asociația Dăruiește Viață
sound-bars icon