Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Carmen Uscatu și Oana Gheorghiu, personalitățile anului 2023 în economie. Pentru un crowdfunding care ar trebui inclus în manualele de afaceri

Carmen Uscatu și Oana Gheorghiu la inaugurarea spitalului Dăruiește Viață

La începutul fiecărui an Primăria Cluj-Napoca trimite o scrisoare către toți contribuabilii din oraș în care îi informează asupra destinației banilor pe care i-au plătit către municipalitate. Sănătate, educație, mediu, urbanism etc. Specialiștii în rețele sociale se inflamează imediat spunând că sunt lăudăroșenii politicianiste și, de fapt, minciuni, pentru că nu au văzut ei cu ochii lor noi ctitorii. Eu spun că această scrisoare este un exemplu de bună practică în administrația publică, în care cel care îți ia banii îți și spune ce a făcut cu ei. Ai un sentiment de satisfacție prin care te simți folositor comunității când știi că banii tăi nu sunt risipiți (în marea lor majoritate)….

Eu unul nu am văzut un astfel de exemplu de bună practică de la nivel central. Nu am văzut un discurs despre națiune, despre starea economiei, despre orice, așa cum au Biden, Putin, Macron, Jinping, Modi, von der Leyen și mulți alti lideri internaționali. Nimeni nu ne spune unde se duc banii noștri din taxe, impozite și contribuții. 

Carmen Uscatu și Oana Gheorghiu nu au mai așteptat un astfel de exemplu de bună practică, ci s-au pus pe treabă și au strâns peste ani mai mult de 50 de milioane de euro dând în funcțiune în 2023 un spital „Dăruiește Viață” - nu din taxe, impozite și contribuții, ci din sponsorizări și donații.

Carmen Uscatu și Oana Gheorghiu sunt personalitățile anului în economie pentru că au reușit, în numele binelui public, un crowdfunding de care ar trebui să scrie toate publicațiile economice.

Dar aș vrea să le întreb pe Carmen Uscatu și Oana Gheorghiu, care au devenit “on the job” experte în finanțe, dacă știu cumva unde s-au dus cele aproape 1,4 miliarde de lei pe care le-am plătit în ultimii 10 ani în taxe, impozite și contribuții, echivalentul a șase spitale „Dăruiește Viață”? Pentru că mie nu mi-a spus nimeni și nici nu văd spitale, școli și străzi ridicându-se mândre în soare - dacă aș vedea nu aș avea o problemă cu zvonurile că din 2025 vor crește taxele, impozitele și contribuțiile, ar fi bani bine folosiți.

În mare măsură înțeleg unde s-au dus cele 1,4 miliarde de lei pe care le-am plătit în ultimii 10 ani în taxe, impozite și contribuții, echivalentul a șase spitale „Dăruiește Viață”. Înțeleg și de ce nu se văd în spitale, școli și străzi. Pentru că merg într-un aparat public supradimensionat - care acum vrea și creșteri de salarii.

În acoperirea găurilor negre anuale de peste 100 de miliarde lei generate de criminalitate fiscală și de jonglerii tip venituri-crescute-double-digit-și-profit-zero.

În finanțarea facilităților fiscale date de statul român unor sectoare economice conectate politic.

Și desigur, în dobânzile pe care le plătim pentru împrumuturile contractate.

Unii naivi visători, mă număr printre ei, cred că reforma fiscală și consolidarea bugetară ale lui Marcel Ciolacu vor avea efecte, că se vor aduce mai mulți bani care nu vor mai fi risipiți și că, alături de investițiile din bani europeni, România poate intra, după alegeri, într-o etapă mai bună.

O să vedem. Cert este că nu mai putem construi spitale, școli și străzi doar din donații și sponsorizări, va trebui ca la un moment dat să forțăm statul să-și facă partea lui de treabă.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Marius check icon
    "La începutul fiecărui an Primăria Cluj-Napoca trimite o scrisoare către toți contribuabilii din oraș.." Sunt din Cluj-Napoca si nu am primit acea magnifica scrisoare despre care vorbiti! Daca tot il laudati pe dl. dr. Emil Boc, nu mai bine publicati si scrisoare? Sa vada toata lumea daca primaria Cluj-Napoca trimite sau nu trimite scrisori in care sa zica : 400 milioane buget, 100 milioane incasari, 300 milioane venite de la centru prin redistribuiri (tva si impozit). Care i-am cheltuit pe : 200 milioane contructii , 100 milioane subventii (termoficare, trasnport si sport, 50 milioane cheltuieli de personal si asistenta, din care 40 salarii, 8 asistenta, 2 transport si diurna delegare??
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult