Foto: Getty Images
O casă mai caldă este visul multora dintre noi, în lunile de iarnă, dar prețul încălzirii este o piedică serioasă în calea realizării lui. Pe fondul scumpirii energiei și al incertitudinii privind evoluția acesteia, ce ne rămâne de făcut este să căutam fie surse alternative de încălzire, fie moduri de a păstra cât mai bine căldura pe care o avem.
Ce putem face? Iată câteva soluții pe care le putem aplica în fiecare iarnă. În casele încălzite cu centrale termice proprii, aceste soluții ajută la diminuarea facturii la electricitate și gaze, dar și la ținerea costurilor sub control. Acolo unde încălzirea centralizată lasă de dorit, acestea scad transferul termic dinspre exterior spre interior și conservă căldura din casă, sporită pe cât posibil prin surse alternative.
Gazele și electricitatea reprezintă însă doar o parte din utilitățile pe care le plătim lunar, căci mulți dintre noi pierd din vedere apa și colectarea gunoiului. Sunt servicii esențiale și pe care ne-am obișnuit să le luăm ca pe un dat și la al căror cost ne gândim rar spre deloc. Dar și aici putem reduce costul și consumul, dacă știm să le folosim inteligent.
1. Termoizolația este sfântă
Într-o casă neizolata, 35% din căldură se pierde prin pereți, 20% prin tavan și cam 10% prin pardoseală, restul strecurandu-se afară pe lângă uși și ferestre. În aceste condiții, este evident că termoizolarea pereților exterior este cea mai eficientă metodă de a reduce pierderile de căldură.
Termoizolația exterioară este adesea preferată pentru că permite peretelui să respire, dar nu întotdeauna este accesibilă celor care stau la bloc. De aceea, este preferată în loc izolarea interioară a pereților exteriori, fapt care poate aduce o creștere cu câteva grade a temperaturii din casă.
2. Tavanul fals izolează fonic și termic
Montarea unui tavan fals este o altă metodă de a termoizola, tavanul fiind și el tot un fel de perete. Soluția este foarte accesibilă inclusive iarna și poate fi instalată și de către neprofesioniști: plăcile din polistiren se lipesc direct pe tavan și aderă foarte ușor. Au doar câțiva centimetri grosime și nu iau decât foarte puțin din înălțimea camerei, beneficiul fiind că izolează atât termic, cât și fonic.
3. Pe ușă trebuie să intre doar oamenii, nu și frigul
Chiar și atunci când tavanul și pereții sunt termoizolați, scăpări de căldură pot apărea în alte locuri, cum ar fi pe sub uși. Spre exemplu, un spațiu de 3 milimetri pe sub o ușă obișnuită de intrare, cu lățimea de 90 cm, face să se piardă la fel de multă căldură precum o gaură cu diametrul de șase centimetri într-un perete exterior.
De aceea, este esențial că ușile de intrare în casă și în apartament să fie etanșe, ceea ce se poate rezolva destul de ușor prin aplicarea unui cheder și verificarea lui anuală. Chederul costă doar câțiva lei metrul, se găsește în toate magazinele de bricolaj și poate fi înlocuit cu ușurință la nevoie. Se poate monta inclusiv la ușile de interior, atunci când nu toate încăperile sunt încălzite la fel ori când avem ieșire spre cămară ori alte spații neîncălzite.
În cazul ușii de la intrare, trebuie să conteze utilitatea mai mult decât aspectul. Deși sunt frumoase, ușile din lemn izolează mult mai prost decât cele metalice, care sunt dublate și umplute cu vată minerala, pentru izolare termica.
4. Ferestrele pot fi izolate și ele
Căldură se pierde ușor pe lângă ramele ferestrelor dacă spuma poliuretanică de fixare a lor nu a fost acoperită integral cu chit. Diferență de textură se constata ușor (peretele este mai poros acolo unde spuma nu a fost acoperită) și se rezolvă la fel de ușor, aplicând chit de cuțit cu o gletiera sau chiar cu o carte de credit veche.
O altă variantă este folia termică pe sticlă, care în lunile de vară, poate reduce cu 2 grade Celsius temperatura din casă, în timp ce iarna previne pierderea căldurii prin sticlă. Obloanele și storurile sunt și ele de folos, împiedicând degajarea căldurii în afara casei.
Atât pentru ferestre, cât și pentru uși, pot fi utilizate rulouri textile care sunt ușor de făcut pe dimensiune, din ciorapi vechi umpluți cu resturi textile, așa cum este exemplul de aici.
5. Acoperă suprafețele care pierd căldură
Chiar și atunci când sunt izolate, suprafețele precum pereții ori pardoseala pot fi reci, sporind senzația de frig din casă. Dacă pardoseala nu este încălzită, poate fi acoperită integral cu covor sau cu mochetă, în timp ce pereții exterior pot fi ocupați cu mobilă precum biblioteci ori dulapuri, dar și cu decorațiuni textile, potrivite mai ales într-un decor romantic, rustic sau boem.
Important în acest caz este nivelul de umiditate, care trebuie ținut sub control (sub 60%) pentru că pereții exteriori să nu facă mucegai. Un dezumidificator este soluția, iar pentru a nu crește consumul de electricitate se pot utiliza variantele cu rezerve la pungă. O alternativă la dezumidificatoarele electrice sunt aparatele existente deja în gospodărie și care încorporează și aceasta funcție de scădere a umidității (aer condiționat sau purificatoarele de aer).
Recomandarea funcționează și invers, în sensul că nu trebuie acoperiți pereții care dau spre încăperi calde - precum baia sau bucătăria ori spre camere încălzite constant – și nici pardoseala încălzită ori calorifere care dau căldură.
6. Folosește cu încredere draperiile
Instalează draperii pe toată lungimea peretelui exterior și ține-le trase parțial inclusiv ziua, lăsând deschisă doar porțiunea ferestrei. Astfel vei ține la distanță frigul degajat de pereți și vei permite luminii soarelui – dacă ea există – să încălzească încăperea. Nu acoperi caloriferul, ci lasă-l să degaje căldură.
Draperiile blackout sunt cele mai bune vara și iarna, pentru că izolează termic. Poți dubla însă draperiile subțiri cu un alt strat, prins cu bandă cu arici imediat sub rejansă și pe care să îl “porți” doar pe timpul iernii. Există chiar draperii speciale pentru astfel de căptușeală și pe care le găsești într-un mare magazin home & deco suedez.
7. Oprește sursele de frig și exploatează-le pe cele care dau căldură
Hota și ventilatoarele din băi sunt căi prin care căldura se scurge în afară, pe timpul iernii, de aceea folosește-le cu măsură. În schimb, profită de căldura emanate de calculator și de becurile cu incandescență, dacă nu le-a înlocuit cu unele noi, economice. Ține ușile din casă închise, astfel încât zonele nefolosite – precum holurile sau băile de serviciu - să nu absoarbă căldură din încăperile locuite ori în care ai aparate electrice în funcțiune.
Aparatele de aer condiționat au fost proiectate inițial pentru a răci încăperile, dar sunt modele noi pe piață care permit și încălzirea, chiar în condițiile unei temperaturi exterioare de până la -20 de grade Celsius. Sigur că au un cost mai ridicat decât alte modele, dar poți face un calcul pentru a vedea în ce măsură pot deveni ele o soluție pe termen lung.
8. Setează temperatura potrivită pentru centrala termică
Centralele termice consumă mai mult cu cât vrei să încălzească mai mult, fie că este vorba despre casă ori despre apa menajera. Setează o temperatură în casa între 18 și maximum 22 de grade Celsius și nu uita că un grad Celsius în plus înseamnă și o factura cu 5-6% mai mare. Instalează un termostat pentru a gestiona temperatura ambientală sau optează pentru cap termostat la calorifere, accesoriu care permite automat oprirea temporară a încălzirii pentru reglare termică și economii de până la 30% din consumul de gaz pentru încălzire.
Cât privește apa caldă, temperatura ideală este de 45 de grade Celsius, care poate fi folosita ca atare la duș, fără amestec cu apa rece, fapt care permite și reducerea consumului de apă pe familie, nu doar de gaze.
9. Folosește ce și cât este necesar și nu face risipa
Ne-am obișnuit să aprindem lumina din tavan ori de cate ori ne aflăm într-o cameră și indiferent ce facem acolo, chiar dacă asta înseamnă să ardă câteva becuri într-una, timp de câteva ore. Am putea folosi, în loc, o lampă cu un singur bec, în zona în care stăm, respective o lumină direcționată care ar consuma mai puțin și ar fi și mai eficientă decât iluminatul general. Iar în locul televizorului care funcționează fără să-l urmărească nimeni, când lucram la calculator, putem folosi tot calculatorul, pornind eventual transmisia live online a postului TV respectiv.
Ne-am obișnuit să spălăm rufele la temperatura standard a mașinii de spălat, deși uneori 10 grade Celsius în minus la apă nu ar face mare diferență decât în factura de electricitate. Am economisi 5% din factură, într-o lună, dacă am spăla prosoapele sau vasele la 50 de grade în loc de 60, spre exemplu. Iar folosind oțet în locul balsamului de rufe, am economisi lunar 65% din costul clătirii rufelor, prevenind totodată depunerile de calcar în mașină de spălat și dispersia în canalizare a unuia dintre cei mai toxici compuși din casa noastră.
De altfel, multe dintre soluțiile de curățat pe care le avem în casă pot fi înlocuite fără probleme cu alternative mai sigure precum oțet și bicarbonat (așa cum vezi și aici - https://gabiralea.ro/solutii-homemade-care-te-ajuta-sa-scapi-de-chimicalele-din-casa/), rezultatul fiind o casă la fel de curată, dar mai sănătoasă și obținută cu un cost mult mai mic.
10. Să învățăm pas cu pas să trăim responsabil. Cumpătarea nu este zgârcenie
După zeci de ani de comunism, este de la sine înțeles că vrem să avem căldură în case. Dar confortul personal poate fi obținut și la 21 de grade, îmbrăcat în trening de casă și șosete, nu doar la 24 de grade, în tricou și în șlapi. Diferența nu este atât în confort, cât în costul plătit pe încălzire la finalul lunii. Oare câți dintre noi sunt conștienți că o temperatură foarte ridicată în casă, iarna, ne slăbește rezistența la frig și face să ne îmbolnăvim mai ușor?
Primul pas ar fi să monitorizăm lunar consumul pentru toate utilitățile – electricitate, gaze, apă - și să îl raportăm la costurile suportate. Peste 80% dintre români vor să își optimizeze costurile de întreținere a locuinței, dar probabil nu știu exact de unde să înceapă. Această monitorizare este un start foarte bun, pentru că ți-e mai ușor să evaluezi consumul atunci când plata lui te arde la buzunar. Vezi mai ușor că nu totul s-a consumat cu folos și că stă doar în puterea ta să reduci risipa.
Este același șoc ca atunci când, după ani în care ai aruncat tot gunoiul la grămadă, vine firma de salubrizare și îți cere să colectezi selectiv, asigurându-ți tomberoane separate pe tipuri de deșeuri. Separând plasticul de sticlă și de gunoi menajer, realizezi cât arunci și câtă risipa se face, atât la scară macro, cât și la nivel individual. Este momentul în care înțelegi că nu-ți trebuie o pungă cu pungi și că propria sacoșă din material textile este foarte practică atunci când mergi la piață.
După toate astea, îți dai seama că cineva, cândva, trebuie să pună capăt acestei risipe pentru că nimic nu este nici nelimitat și nici gratis. Iar pentru ca ce avem să ne fie destul cât mai mult timp, nimeni altcineva în afara de noi nu poate face nimic.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.