Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Castelul Gaziantep, vechi de secole, a fost grav avariat după cutremurul din Turcia

Gaziantep Castle

Castelul Gaziantep, după cutremurul din 6 februarie 2023 / Foto: Mehmet Akif Parlak / AFP / Profimedia

Cutremurele cu magnitudinea de 7,8 și 7,5 ce au lovit luni dimineață și luni la prânz Turcia și nord-vestul Siriei, provocând mii de morți și mii de răniți, sunt unele dintre cele mai devastatoare din ultimele două decenii.

- Turcia a cerut oficial ajutorul NATO, în timp ce UE a activat Mecanismul de protecţie civilă, mobilizând rapid zece echipe de căutare şi salvare în Turcia. În plus, Organizația Mondială a Sănătății a anunțat că și-a activat rețeaua de echipe medicale de urgență din Turcia și Siria pentru a-i ajuta pe cei afectați de cutremur.

Castelul Gaziantep, după cutremurul din 6 februarie 2023 /Foto: Kilis and Sanliurfa. Mehmet Akif Parlak / Anadolu Agency

Gaziantep, 6 februarie / Foto: Mehmet Akif Parlak / AFP / Profimedia

- Totodată, unele dintre bastioanele din părțile de est, sud și sud-est ale castelului istoric Gaziantep, un sit aflat în patrimoniul mondial UNESCO, au fost distruse de cutremur, iar resturile au fost împrăștiate pe șosea. Cupola și zidul estic al moscheii istorice Șirvani, care se află lângă castel și despre care se spune că a fost construită în secolul al XVII-lea, s-au prăbușit parțial.

Gaziantep, 6 februarie /Foto: Mehmet Akif Parlak / AFP / Profimedia

- Între timp, Institutul geologic danez a anunțat că vibraţiile seismelor care au lovit Turcia şi Siria au fost resimţite până în Groenlanda.

- Având în vedere vremea rece și umedă din zonă, condițiile nefavorabile ar putea avea un impact semnificativ asupra eforturilor de salvare și recuperare după cutremur, potrivit meteorologilor CNN.

Castelul Gaziantep, august 2022 / Foto  Omar Haj Kadour / AFP / Profimedia

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Vegeterra

Etica muncii e sfântă pentru dl. Szocs Jozsef: „Degeaba ai pământ dacă nu îl muncești”. De altfel, în zonă puține suprafețe de teren zac necultivate. „Pe aici nu prea sunt pământuri lăsate pârloagă”.

Citește mai mult

Guvernul Ciolacu Inquam

România fierbe de un an. A fiert politic, apoi instituțional, bugetar și, în cele din urmă, economic. În doar 12 luni, economia și societatea au intrat într-o spirală a degradării. Iar în centrul acestui haos se află Guvernul Ciolacu — un guvern care a reușit să cheltuiască peste 70 de miliarde de euro în plus, fără să lase urme clare de dezvoltare sau de bunăstare! Foto: Inquam Photos/Octav Ganea

Citește mai mult

Ferma Cernat

În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Shelly la BT Talks

În cel mai nou episod al podcastului economic al Băncii Transilvania, BT Business Talks, am stat de vorbă cu Andrei „Selly” Șelaru despre transformarea din creator de conținut în antreprenor, despre Beach, Please și despre Nibiru – proiectul unei stațiuni private lângă Costinești, gândită ca o platformă de divertisment cu standarde unitare, mix de evenimente și o infrastructură permanentă.

Citește mai mult

Guvernul Ciolacu 2 și Iohannis

Efectele catastrofale ale guvernului-rotativă, cu premierii Ciucă - Ciolacu și miniștrii de Finanțe Cîciu - Boloș, ultimii învârtiți apoi pe la Fonduri Europene, se văd cu ochiul liber. În 2025, 7% din veniturile bugetare totale merg spre plata dobânzilor pentru datoriile contractate de România, față de 5% în 2024.

Citește mai mult