Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Cât au lăsat românii pe litoral în vacanța de 1 Mai și care e marea surpriză a începutului de sezon 2022

club - getty

Foto Getty Images

Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) anunță, în urma consultărilor touroperatorilor specializați și a partenerilor hotelieri, că în acest an, litoralul românesc a primit, cu ocazia mini-vacanței de 1 Mai, peste 50.000 de turiști. Estimările au fost depășite, iar cifra este de departe peste cea din 2019, ultimul an ante-pandemie, când litoralul românesc a primit, în aceeași perioadă, circa 30.000 de turiști.

Foto Facebook Sunwaves

La acest aflux de turiști a contribuit mult eliminarea totală a restricțiilor, litoralul românesc redevenind o destinație dedicată distracției, evenimentelor, festivalurilor. Doar la Festivalul Sunwaves din Mamaia au fost circa 20.000 de participanți, care au optat și pentru cazare. De asemenea, în paralel, au mai fost festivaluri și evenimente în Mamaia Nord, Constanța și Costinești, precum Festival du Bonheur și ”Beach, Please!” În Mamaia au fost declarați peste 25.000 de turiști, în Costinești 20.000 de turiști, iar în Vama Veche, ca de obicei, a fost un grad mare de ocupare.

Marea noutate o constituie revirimentul stațiunii Costinești, care are toate șansele de a redeveni stațiunea studenților și a tineretului. Pe de altă parte, minivacanța de 1 Mai reprezintă încă un pas foarte important de revenire la normalitate a turismului românesc.

Cluburile de pe litoral, care, pe lângă Mamaia – Năvodari s-au dezvoltat și în sudul rivierei românești a Mării Negre, au avut peste 7.000 de vizitatori. Cheltuiala medie / persoană a fost de 2000 lei, care a inclus cazare, mese, transport precum și biletele de intrare la evenimente.

Foto: Getty Images

Estimările ANAT sunt că pe litoralul românesc s-au cheltuit, în perioada 28 aprilie – 1 Mai, circa 100 de milioane de lei.

Articol preluat de pe Funkytravel.ro

Citiți și:

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nume check icon
    Chiar nu stiu cat de important este sa se stie cat au cheltuit romanii, grade de ocupare si alte zeci de statistici fara sens. Bun, eu banuiesc ca de fapt astfel de articole sunt de fapt activitati de marketing care sa ne arate cat de bine si frumos si ca "merita" sa "investesti" 2000 de lei pentru o seara la mare. Si mai mult nu inteleg de ce Republica re-publica astfel de articole fara sens.
    • Like 0
  • "iar în Vama Veche, ca de obicei, a fost un grad mare de ocupare", cà exact nu prea se stie niciodata, avand in vedere turismul la negru. Bosimanii din partide si servicii, imbogatitii de tranzitie din tunuri si invarteli care sunt proprietari de firme in domeniu, au facut presiuni ca sa se ridice restrictiile cat mai repede si in totalitate pentru interesul lor, nu de dragul libertatii romanilor. Aceleasi presiuni le fac si asupra ministerului invatamantului pentru cat mai multe vacante, sau pentru acordarea a tot felul de zile suplimentare lipite la sarbatorile legale.
    Horecasii de la noi plang mereu cu caciula'n mana ca sunt oropsiti, dar au fost primii la tot felul de ajutoare oficiale si oficioase din partea statului, inainte , pe timpul si dupa pandemie : scaderea TVA -ului, doparea sistemului cu tichete de vacanta, statistici masluite si toleranta la turismul la negru, controale de forma si amenzi simbolice, constructii si functionare fara autorizatii, etc etc.

    "Cheltuiala medie / persoană a fost de 2000 lei,"; Ce-mi plac mie statisticile astea, care nu vor sa zica nimic de fapt, in care pui la un loc cocalarii si pitipoancele care sparg mii de euro in club pe o sticla de sampanie cu paiete de aur si pe nea Caisà cu familionul la impinge tava pt o ceafa cu cartofi.

    Am fost in weekendul de 1 mai 4 zile nu la Mamaia, nici la Costinesti, nici in Vama, ci la Neptun. Am facut imprudenta sa fac o plimbare lunga pe faleza, de la Olimp pana la Saturn. ca sa mai vad, dupa multi ani, ce mai face "salba de statiuni de interes national". Avem in fiecare an aceleasi surle si trambite care anunta cà apele romane au pus la punct plajele si le'au predat operatorilor, cà operatorii si agentii economici au facut si au dres si sunt gata pentru deschiderea sezonului estival. Nimic mai fals; aceeasi jalnica mascarada in fiecare an, cu care ne furam caciula singuri; aceleasi reportaje la stiri la televiziuni care filmeaza doar o bucaticà de statiune sau de plaja care da bine si evita cu grija sa arate care este adevarata dimensiune in haosul, nepasarea, mizeria , hotia, dezordinea si muntele de ilegalitati de pe trista portiune de teritoriu national numita litoralul românesc.

    Turismul pe litoral este conceput de ani de zile ca un turism de jepcareala de genul : ni se rupe daca turistul nu mai vine a 2a oara, bine ca l-am pacalit o data si bine; in plus, turismul de la mare este segmentat si oarecum monospecializat : Mamaia pentru fitze, Eforiile pentru familisti si pensionari, Costinestiul si Vama pentru tineret mandria tàrii, iar ce mai ramane sunt pentru restul lumii la gramada.

    Pe litoral, ca si aproape in toata tara cu unele mici exceptii, nu avem si ce e mai grav, nu vrem si nu avem nevoie de un turism "de incoming", pentru atragerea turistilor straini. De ce ? Pentru cà actorii din bransà n-au chef sa se complice, sa se bata pentru un nivel mai ridicat al serviciilor care este impus de turistul strain. isi fac plinul bine mersi cu turistii de la noi, care sunt invatati cu "las ca merge si asa" si cu ridicatul din umeri a neputinta.

    Sunt curios, acum ca preturile au explodat la noi in conditiile actuale iar alte tari au ridicat restrictiile de intrare impuse de pandemie, sà vàd câti dintre români vor mai fi atat de patrioti incât sa prefere bataia de joc de pe litoral in schimbul unor servicii de calitate si la pret identic sau mai mic ca la noi
    • Like 0
  • CUM este sa dai dintr-un fund de femeie de 30-50 de mii de euro intr-un hotel de pe litoral.... sa ai o masina bengoasa de la fraierii care te-au lins in onoare pe Instagram Tik Tok etc. sa aspiri la un "stulete de cucuruz" al carui fund valoreaza 1.mil de euro invartind niste discuri iar tu sa ai un apartament in Bucuresti in zona "Bragadiru" sau "Cazanele refulate" si.....surpriza sa ai parte de cele mai mici preturi de sejur numai pentru ca ai aceste "calitati" ( ghilimele ) mai sus mentionate si cand ghertoii de rand platesc dublu portia de scrumbii lesinate din banii de alocatie ! ( la misto desigur )
    • Like 1


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult