Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Cât de adevărată e expresia „România a fost grânarul Europei". Răspunsul unui expert în agricultură

grâu - Foto: Monty Rakusen / ImageSource / Profimedia

Foto: Monty Rakusen / ImageSource / Profimedia

Expertul în agricultură și piețe agricole Cezar Gheorghe a fost întrebat în cadrul emisiunii „În fața ta" de la Digi24 despre veridicitatea afirmației conform căreia „România a fost grânarul Europei." El a respins această idee pe care o consideră „o legendă urbană”.

„Fals. E un mit, o legendă urbană. În 1938, Europa a suferit de secetă cumplită, a făcut 500 de kg la hectar, noi am făcut 750 și le-am dat lor diferența, pentru că ne-au mângâiat pe creștet și ne-au spus: dați-ne nouă surplusul vostru.", a răspuns el.

Întrebat despre ce vor găsi românii în 2024 la rafturile din magazine, expertul a avertizat asupra unei posibile creșteri semnificative a prețurilor la alimente în acest an, ca urmare a costurilor energetice în creștere și a majorărilor de taxe. 

Deși trendurile actuale indică, în opinia lui, o tendință de scădere cu minimum 10% pentru prețurile materiilor prime, precum grâu, rapiță și semințe de floarea-soarelui, Cezar Gheorghe a atras atenția că există riscuri majore care ar putea inversa această tendință pozitivă.

„Lebedele negre, cum ar fi conflictele geopolitice sau seceta persistentă, ar putea influența negativ piața și genera spike-uri violente în prețurile materiilor prime," a declarat Gheorghe.

„Dacă se extinde conflictul în Bab el Mandeb și în strâmtoarea Ormuz, s-ar putea să avem o problemă majoră în ceea ce privește costul energiei fosile," a adăugat el.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Platon a fost filosof, dramaturg, poet, analist politic, moralist – nu om de știință. Nu catadicsește să demonstreze niciuna dintre afirmațiile sale. Darmite să facă vreun experiment... Ca, de altfel, și Aristotel. Cei doi titani se bazează mai mereu pe ex cathedra, argumentul autorității. Ce spun e adevărat pentru că o spune Platon sau Aristotel. Majoritatea filosofilor greci nu își probau în niciun fel apoftegmele. De ce?

Citește mai mult

Dosarele Epstein / sursa foto: Profimedia

Carevasăzică qanonii au avut dreptate. Doar că nu era o pizzerie, ci o insulă. Și nu erau (doar) democrații, ci toată lumea, de la extrema stângă (Chomsky) la extrema dreaptă (Bannon, Thiel), de la președinți și consilieri prezidențiali la actori și regizori, de la multimiliardari la cercetători și profesori, de la membri ai familiilor regale la burghezi banali.

Citește mai mult

Invatamant superior / sursa foto: Profimedia

Eu m-am mirat că în universitățile occidentale este posibil să existe profesori universitari proveniți direct dintre practicieni, unii nici măcar n-au studiat respectiva disciplină pe care o predau, în facultățile absolvite de ei. Contează doar priceperea practică. Cum se spunea la noi pe vremuri: teoria ca teoria, dar practica ne omoară. În mod evident, în societatea occidentală, inclusiv la nivel universitar, se pune accent mult mai mult pe activitatea practică.

Citește mai mult
sound-bars icon