Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Cu puțin ajutor de la prieteni, cât i-a luat lui nea Costică să iasă la lumină. Țara din fundul curții mai are o speranță

Nea Costică

Ne-am cunoscut într-o cafenea. Suntem în faza în care căutăm să punem pe picioare un proiect cu panouri fotovoltaice pentru mașini electrice, și căutăm electricieni cu experiență, iar ei instalează în continuu astfel de panouri. Mari și mici. Mai mult mici, pentru că sunt foarte multe gospodării care n-au nici măcar curent electric. Nu au lumină.

Așa am aflat că mii, poate chiar zeci de mii de copii, își fac temele la lumina lumânării sau care se culcă odată cu soarele. Copii condamnați la întuneric, la propriu.

La masă eram noi, cu proiectele și cu ideile de afaceri, și ei, electricienii specialiști cu know-how și multă experiență, dar mai ales cu mâinile murdare și bătuți de frig.

La masa noastră era România ruptă în două. Noi, care visăm la stații de încărcare fast charge, și ei, care căutau finanțare pentru următoarea familie în care un copil va avea șansa să poată citi la lumina unui bec.

Inițial am crezut că aceste cazuri sunt prin munți, că sunt în case improvizate.

Am aflat însă că sunt inclusiv în București, că sunt peste tot, că sunt case care au avut energie electrică, dar că viața i-a adus pe mulți oameni în așa stare de nenorocire, încât nici măcar să aprindă un bec nu își mai permit.

Sunt și cazuri, cum este cel pe care urmează să vi-l prezint, în care societățile de electrificare nu fac, sau amână cu anii racordarea, din cauza distanței mari, de obicei 500 m.

În țara internetului viteză, nu se știe câte gospodării sunt neelectrificate.

Pe site-ul Senatului, aflăm că Ministerul Energiei a identificat 21.432 de gospodării, iar Ministerul Economiei 100.000. După alte amețeli, prima frază din expunerea de motive a proiectului din Senat, se încheie așa: „În baza experienței directe, se estimează că cca. 50.000 de gospodării nu beneficiază de electricitate.”

Conform unor promisiuni ale Ministerului Mediului, promisiuni din august 2018, neconcretizate nici până în prezent, sunt bani pentru montarea de panouri solare, pentru a furniza lumină în peste 21.000 de gospodării.

Dar până să facă guvernul ceva în privința electrificării cu panouri solare, o anumită asociație a demarat un proiect pe cont propriu.

Așa am aflat povestea familiei Crudu din satul Podul Doamnei, comuna Clejani.

Ajunși la fața locului, am fost întâmpinați de către dl. Crudu (Nea’ Costică) care ne aștepta împreună cu soția și cei mai mici 3 copii ai familiei, din care 2 urmează cursurile gimnaziale și unul e la liceu. Ceilalți 2 sunt deja adulți și pe drumurile lor în viață.

Nea’ Costică și familia trăiesc în satul Podul Doamnei de mai bine de 15 ani, atunci când au hotărât să se mute aici, în mediul rural, pentru a încerca să dezvolte atelierul de tâmplărie care a trebuit mutat din București din cauza faptului că fosta locație a fost retrocedată de către primărie moștenitorului de drept.

În urmă cu aproximativ 6 ani, toate planurile lui Nea’Costică au fost mistuite de un incendiu care a distrus atelierul în proporție de 80%, ajungând în situația în care a fost nevoit să reconstruiască atelierul și să acopere costurile comenzilor pregătite care se aflau în atelier, distruse în timpul incendiului.

După mai bine de 15 ani și nenumarate promisiuni din partea distribuitorilor de energie electrică, gospodăria nu a fost conectată nici până acum la rețeaua națională de energie electrică, motivul invocat fiind acela că punctul de transformare este la o distanță prea mare de gospodaria lor (aproximativ 700 m) iar taxa de conectare care i-a fost cerută fiind mai mare decât valoarea proprietății în sine.

L-am urmărit pe Dragoș, cel pe care îl cunoscusem în acea cafeanea, sufletul proiectului „Dăruim Lumină” de pe la ora 12 până spre 16, cum a montat sistemul fotovoltaic (panou, acumulatori și 4 becuri cu întrerupător pentru zona de locuit), dăruind la propriu lumină.

Fondurile sunt strânse de Asociația Imaginează-ți, însă costul unui sistem cu deplasare și montaj este destul de mic, numai 860 lei.

E bine de știut că există o speranță și pentru cei fără de curent electric. Cu puțin noroc, s-ar putea strânge banii necesari pentru a oferi lumină tuturor copiilor care merg la școală măcar. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult
Text: Ștefan Bădescu/ Voce: Alex Livadaru
sound-bars icon