Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Cazul Cherecheş nu arată altceva decât faptul că România este un stat slab, guvernat de politicieni corupți și indiferenți la problemele oamenilor

Cătălin Cherecheș - Europol

Știrea care a ținut capul de afiș în ultimele ore sună așa: Primarul municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheş, condamnat definitiv la 5 ani de închisoare şi dat în urmărire internaţională după ce a fugit din ţară, a fost prins în orașul german Augsburg și reţinut de polițiștii germani.

Însă adevărata știre din spatele știrii momentului este că acest caz despre care vorbim nu este unul singular, iar lista marilor fugari pe care autoritățile din România încearcă fără succes să-i aducă în țară pentru a-și executa pedepsele cu închisoarea se mărește de la un an la altul. 

Toți marii fugari ai României, de la Alina Bica, Sebi Ghiță și până la Ionel Arsene sau Sorin Oprescu ori Paul al României, sunt lăsați să scape de justiție și li se permite să rămână ascunși în alte state din Europa prin tăcerea, complicitatea sau nepăsarea guvernului român, după cum bine scrie și Sabina Fati în Deutsche Welle.

În ultimul deceniu, în lipsa unei legislații descurajatoare, dar și a corupției din Ministerul de Interne, mai mulți condamnați din elita politică și de afaceri a României au reușit să treacă granița și să se sustragă executării pedepselor, după cum arată și platforma SpotMedia.

De ce acești mari condamnați scapă de autoritățile române ce nu reușesc să-i aducă în țară ca să-și execute pedepsele? Pentru că legile din țara noastră sunt făcute în așa fel încât să-i lase să scape, să nu fie obligatoriu să fie ținuți sub urmărire, să poată fi lăsați să plece oriunde și oricând, chiar dacă sunt într-un proces în care riscă ani grei de închisoare. Pe scurt, legile sunt făcut prost și îi favorizează pe infractori.

Iar acest lucru îi nemulțumește pe cei mai mulți dintre români, care cred tot mai mult că lupta împotriva corupției a fost pierdută. Pericolul, în acest caz, este că tot acest val de nemulțumire populară poate duce la scoruri electorale în 2024 pentru partidele populiste și cu un discurs extremist.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

blocuri - Bucuresti

Locuiesc într-un bloc de 4 etaje. Unii i-ar spune “bloc comunist”, pentru că e construit înainte de cutremurul din 1977, pe care l-am și prins, de altfel, aici. În urmă cu aproape 20 de ani, la câteva zeci de metri de blocul alăturat, tot de 4 etaje, un dezvoltator străin a construit un complex rezidențial, care include și un turn de 20 de etaje. (Foto: Inquam Photos / George Călin)

Citește mai mult

Alex Livadaru

Cu sau fără referendum propus de Nicușor Dan (altfel discutabil din punct de vedere procedural & legal)- puterea judecătorească trebuie să accepte că e nevoie să fie controlată | verificată | auditată (în sensul de ”checks & balances”) de celelalte 2 puteri (legislativă | executivă). Așa cum puterea legislativă trebuie și poate să le controleze pe celelalte două (legislativă | executivă).

Citește mai mult

Daniel van Soest - Suceava

Totuși, văd o diferență. PNL arată o anumită capacitate de autocurățire — altfel domnul Bolojan nu ar fi devenit prim-ministru. PSD, în schimb, s-a băgat în tranșee ca să lupte până la capăt, transformându-se într-un partid-zombie, pe care pare să-l mai poată îndrăgi doar un alt partid insalubru, precum AUR.(În imagine, Daniel van Soest)

Citește mai mult

Crăciun

Mă gândeam zilele trecute că anul ăsta și anul anterior au fost cei mai răi ani pe care i-am trăit eu vreodată. Și da, nu m-am născut ieri. Am prins și pandemia, și debutul invaziei din Ucraina, și joaca lui Dragnea de-a puterea, și mandatul de premier al lui Adrian Năstase. Am prins cam toate plăgile ultimelor trei decenii și jumătate, dar tot mi se pare că anul ăsta și anul trecut au fost cei mai răi ani ai vieții mele.

Citește mai mult

Revoluția

Stăteam chitiți, cu lumina stinsă, încercând să ghicim la ce distanță se trăgea. Focurile de armă se auzeau surd. Apoi, dintr-odată, o ploaie de metal a căzut peste casă. Tata ne-a apucat pe mine și pe sora mea de câte o aripă și ne-a zvârlit în pivniță. Acolo am stat o vreme, desculțe, învelite într-un preș vechi, în beciul care mirosea a varză murată, până când nu s-au mai auzit nici împușcături, nici maşini.

Citește mai mult