Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Cazul Cumpănașu și tinerele văzute ca obiect în social media

Alex Cumpănașu Instagram

Foto: Instagram Alex Cumpănașu)

Cazul recent, al ”profului online” Alexandru Cumpănașu a revoltat, pe bună dreptate, opinia publică. Dincolo de mesajele anti-sistem ale lui Cumpănașu, ale căror țintă sunt profesorii, experiența m-a ajutat să identific o altă problemă importantă, care este minimalizată sau ignorată în România: obiectificarea tinerelor în social media, care este doar una dintre problemele dintr-un lanț de teme interconectate ce conține misoginism, viol, revenge porn, discriminare sexuală, hărțuire sexuală, corupere sexuală și trafic de minori. Toate acestea au la bază o problemă majoră: educația sexuală, mai precis lipsa ei.

Două dintre domeniile mele de activitate m-au confruntat cu această temă: jurnalismul și sportul de performanță. Ca jurnalist am studiat atent acest subiect, un material pe care vreau să îl readuc în atenție fiind o știre realizată în anul 2019, ca reporter Prima TV, despre faptul că peste jumătate dintre români consideră că, dacă o femeie se îmbracă provocator, ea își dorește automat o relație intimă, raportul sexual fără consimțământ fiind total justificat în anumite situații:

Acest mod de a gândi a situat România pe locul 1 în Uniunea Europeană la justificarea violului.

În afară de domeniul jurnalismului activez și ca antrenor de karate, sportivii antrenați de mine obținând de-a lungul timpului rezultate internaționale unice în România. Ca antrenor sunt, alături de părinți, una dintre cele mai prezente persoane din viața sportivilor mei, pe mulți dintre ei antrenându-i de la 3-4 ani până când au devenit adolescenți sau majori. Am fost și sunt adeptul construirii unei relații deschise antrenor-sportiv, în care sunt discutate absolut toate problemele, fiindcă anii de sport de performanță și de antrenorat m-au învățat că relațiile (atât emoționale cât și intime) ale sportivilor pot avea un impact major asupra carierei lor sportive. Deplasările la cantonamete și competiții sunt pentru adolescenți adevărate evadări, în care ei se bucură de libertate (inclusiv sexuală), profitând de faptul că părinții sunt acasă și nu îi pot controla. Consider că este rolul antrenorului să supravegheze ce se întâmplă și să le explice sportivilor pericolele la care se expun, iar pentru a reuși să comunici cu ei, ca antrenor, despre subiecte delicate, este nevoie să cultivi o relație deschisă, bazată pe încredere și respect.

Unul dintre lucrurile pe care le-am făcut a fost să îmi deschid cont pe instagram. Pentru că facebook a rămas o rețea socială a ”bătrânilor”, am decis să îmi setez instagramul astfel încât să îmi prezinte doar informații din karate. Primul lucru pe care l-am remarcat a fost că unul dintre cele mai de succes conturi este https://www.instagram.com/wkf__videos/ unde tinerele sportive adolescente trimit poze cu ele, îmbrăcate sumar, în poziții provocatoare, fotografii care au un succes maxim în ceea ce privește aprecierile, inclusiv din partea unor mari campioni. Contul folosește la profil logo-ul World Karate Federation, federația olimpică de karate, care numără peste 10.000.000 de sportivi legitimați și peste 100.000.000 de practicanți. Pentru că am și eu un sportiv aflat în cursa calificării la Jocurile Olimpice de la Tokyo și pentru că antrenez în karate WKF, acest cont mi-a atras automat atenția. Iată câteva print-screen-uri: 


E important de menționat că aceste poze se află pe un cont cu poze relativ ”cuminți”, dedicat unui sport care presupune anumite norme etice și de conduită, însă pe foarte multe conturi personale ale tinerilor pozele provocatoare, de multe ori cu tentă sexuală evidentă, sunt la ordinea zilei. Fenomenul se numește ”sexual objectification”. Am întrebat-o pe Andreea Rusu, de la Centrul FILIA, dacă termenul românesc este ”obiectificare” și mi-a confirmat că acesta este termenul folosit și de ei în plângerile către CNCD și în cercetări.

Căutarea pe Google cu ”obiectificare sexuală” oferă puține rezultate, de parcă acest fenomen nici nu ar exista în România. El există însă, este extrem de răspândit și este ignorat.

Care e problema? Educația sexuală.

În opinia mea, fiecare părinte care vede pe social media o fotografie cu propria fiică în costum de baie, într-o poziție provocatoare, trebuie să fie conștient că poza respectivă poate fi luată de diferite persoane și postată pe grupuri unde fata respectivă va primi note în funcție de felul în care arată, ba mai mult, va fi ”verificată” dacă a întreținut relații sexuale cu alți băieți. Sună greu de crezut, este greu de acceptat, însă aceasta este realitatea. 

Fenomenul a fost descris în detaliu în această anchetă realizată de publicația Scena9:

Motivul din spatele acestor gesturi este validarea în cadrul grupului. Nu este un fenomen izolat, se întâmplă constant și ia amploare pe zi ce trece. De la obiectificare la revenge porn e doar un pas. Revenge porn-ul distruge vieți, mai ales când victimele dau nas în nas cu atitudini de felul ”și-a căutat-o”, venite de multe ori din partea autorităților și, întotdeauna din partea unei majorități covârșitoare a opiniei publice. Nu doar tinerii sunt prezenți în această lume virtuală a obiectificării și pornografiei ci și prădătorii sexuali.

Revenind la Alexandru Cumpănașu, el și-a creat un cont ce a devenit repede viral pe TikTok, o rețea socială unde obiectificarea era deja la ordinea zilei. Nu el le-a convins pe tinerele adolescente, dintre care multe sunt probabil minore, să danseze lasciv pentru el, dansurile cu tentă sexuală existau de mult timp pe TikTok.

Am studiat superficial activitatea lui Cumpănașu pe TikTok, nu mă voi pronunța referitor la mesajele anti-sistem pe care le transmite, pentru că au făcut-o deja alții foarte bine, însă mă voi opri asupra mesajelor considerate indecente. Din ce am descoperit eu, totul a început când Alexandru Cumpănașu a dansat alături de o tânăra

Adolescenții au remarcat ”umflătura” din zona lui genitală și au început să facă glume pe această temă, întrebându-l dacă folosește geluri pentru mărirea penisului.

Reacția lui a fost să se laude că e dotat de la mama natură și că nu are nevoie de geluri.

Modul în care a fost abordat Cumpănașu și comentariile tinerilor indică faptul că adolescenții se distrau pe seama lui, reacție care mi se pare firească. Atitudinea lui Cumpănașu mi s-a părut a fi una libidinoasă, însă aceasta este o părere personală, subiectivă.

Vreau să mă opresc însă asupra acestui film, în care Cumpănașu se adresează profesoarelor care, spune el, la 14-15 ani făceau sex cu el:

În acest film el le invalidează pe profesoarele care încearcă să le învețe pe tinere despre obiectificare, amintindu-le acestora despre ”sexul de prin toalete pe care l-am făcut cu unele dintre voi și ați ajuns profesoare”. El le vorbește tinerilor despre prima sa experiență sexuală, avută la 13 ani și le transmite învățătoarelor, profesoarelor și directoarelor care ”la 14 ani o ardeau cu el”, în timp ce părinții le consideau fete model, să nu le mai dea lecții fetelor din ziua de azi.

Eu consider că acest mesaj este discriminator, misogin și periculos prin tonul umilitor la adresa femeilor. Insist însă că este doar o opinie personală, sunt bărbat, nu am deocamdată copii, prin urmare e posibil să greșesc, de aceea am rugat-o pe Andreea Rusu să își spună opinia, pentru acest articol, referitor la mesajul și acțiunile lui Cumpănașu.

Închei menționând că problema fundamentală în acest caz este educația sexuală a tinerilor, mai precis lipsa ei, iar problema din spatele educației sexuale a tinerilor este educația sexuală a părinților, mai precis lipsa ei. În acest gol s-a ivit Cumpănașu.

Andreea Rusu, Director Executiv FILIA:

Din păcate, Alexandru Cumpănașu nu este singurul bărbat din România care consideră că o femeie este definită de relațiile sexuale pe care le-a avut și că acestea o invalidează ca profesionistă. Această mentalitate este întâlnită des în societatea noastră și perpetuează prejudecăți misogine cu privire la femei și fete, care pot duce inclusiv la discriminare la locul de muncă, școală, universitate etc. Din punctul meu de vedere, sunt două motive pentru care afirmațiile cu conotații sexuale pe care Alexandru Cumpănașu le face pe TikTok sunt periculoase, fie că le face cu privire la minore cu care discută pe platformă cărora le comentează aspectul fizic, fie că povestește presupuse aventuri sexuale pe care le-a avut: 1. Faptul că este urmărit de sute de mii de tineri, care, de foarte multe ori, îl admiră și preiau informațiile și atitudinile acestuia drept norme sau informații corecte despre sexualitate și relații sexuale; 2. Faptul că aceste afirmații vin pe fondul unei lipse a educației sexuale și a educației pentru egalitate de gen în școală, iar influenceri precum acesta sau Alexandru Bălan (Colo) ajung să ”educe” tineri.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult