Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Cristian Tudor Popescu, despre Cumpănașu: Știe ce face, e un prădător media. Îngrijorător este numărul elevilor care îl urmăresc

CTP la Digi24--

Peste 500.000 de elevi urmăresc contul de TikTok al lui Alexandru Cumpănașu, autoproclamat „Profu online”, iar videourile în care acesta îi denigrează pe profesori și îi incită pe elevi să nu își facă temele strâng like-uri cu milioanele. 

„Este corect să vorbim despre „fenomenul Alexandru Cumpănașu” pe Tik Tok? a fost întrebat Cristian Tudor Popescu la Digi24?

În opinia jurnalistului, fostul candidat la prezidențiale este „un prădător media”, care „exploatează cu cinism slăbiciunile reale ale sistemului de învățământ din România” și îndeamnă copiii la abandon școlar.

Cristian Tudor Popescu: „Dacă îl vom numi cum spuneți - „fenomenul Cumpănașu”, nu vom face decât să adăugăm la vizualizările, la aprecierile și postările pe care le-ați menționat, este ce vrea acest personaj.

Omul acesta nu este nebun. Știe clar ce face, este un prădător media.

A supt cât a putut din omorârea celor două fete de la Caracal, și când s-a terminat acolo zăcământul, pentru că așa cum se întâmplă în media, cazul „s-a fumat” - cum se spune –, a trecut să-și înfigă acum trompa în alți adolescenți. Aceștia, în viață.

Ce face? Exploatează cu cinism slăbiciunile reale ale sistemului de învățământ din România. Există destui profesori care nu au nicio legătură umană cu elevii care sunt plictisiți, care chiar își disprețuiesc elevii, și îi lasă pe aceștia într-o stare de dezorientare, de lipsă de repere.

CTP: Îngrijorător este numărul elevilor care îl urmăresc

Îngrijorător este numărul elevilor care îl urmăresc. Aș identifica trei categorii în acești 520.000.

Am văzut unele dintre astfel de discuții, mă rog, schimburi verbale între individul în cauză și elevi, și din păcate trebuie să spun că acei elevi, acele eleve sunt deja pierdute pentru educație. Nu le mai corupe, nu le mai pervertește Cumpănașu. Nu! Sunt deja într-o stare deplorabilă din punctul acesta de vedere. Cum au ajuns așa, nu știm cât este vina părinților, cât este vina școlii...

O altă categorie să știți că sunt și elevii care intră ca să facă bășcălie de personajul respectiv. Nu îl iau în serios, fac pur și simplu mișto de el.

Și sunt o a treia categorie – și aceasta este îngrijorătoare -, sunt elevii dezorientați, elevii lipsiți de repere, care, mulți dintre ei, nu au legături – chimie, legături psihoafective - atât cu profesorii, cât și cu părinții. Acești elevi sunt o pradă pentru individul în cauză.

Am auzit, de asemenea, am văzut sugestii și din partea unor politicieni să se interzică Tik Tok, această rețea. Nu, așa ceva nu se poate face, nici nu voi fi de acord cu așa ceva, vreodată. Și nu se poate interzice accesul – în societatea contemporană – la media al elevilor, chiar accesul copiilor.

CTP: „Alexandru Cumpănașu incită la abandon școlar”

Alexandru Cumpănașu incită la abandon școlar. Este o infracțiune clară! Incită la abandon școlar - „Nu vă faceți temele”, „nu mai ascultați ce vă spune profesorul”, prin urmare, polițiștii au început verificările.

Foarte bine, asta trebuie făcut, nu interzicerea Tik Tok-ului, ci verificarea acestor clipuri pe care le face insul în cauză și, dacă se va constata încălcarea legii, să se procedeze în consecință.

Nu toți elevii care intră pe contul acestui ins sunt vulnerabili, dar mulți, probabil, își vor schimba comportamentul în rău, în momentul în care se vor întoarce la școală. Pentru că astfel de ziceri ca ale domnului Cumpănașu, la vârsta asta sunt luate de bune, cu ușurință.

Aș fi curios... Se discută cazul acesta de către elevi și profesori în mod deschis la școală? E un caz. Dacă sunt 500.000 de urmăritori, este un caz. Se discută? „Măi, copii, cum e cu individul ăla de pe net? Hai să vedem, ce spune el, care este realitatea”...

Lucrul cel mai important, și care într-un fel marchează ruptura școlii românești față de viață, este inexistența unui curs, unei discipline la școală, încă din clasa a V-a, dacă nu mai jos, în legătură cu internetul.

CTP: Singura soluție este discuția la scenă deschisă, analizarea împreună cu elevii

Internetul nu există în cursurile de la școală. În legătură cu pericolele de pe internet. Peste ce poți să dai acolo, peste ce monștri poți să dai, și ce consecințe poate avea contactul cu astfel de zone radioactive de-a dreptul, de pe internet. Există destule, mult mai grave decât ce face acest individ. Asta mi se pare uluitor – faptul că nu se ajustează, nu se updatează – ca să folosesc un englezism – programa școlară vieții reale.

Nu poți să interzici net-ul, nu poți să interzici accesul copiilor la net. Ei trebuie să știe, să li se spună la școală. Să se pună pe un calculator, în clasă, să se intre pe contul lui Cumpănașu. Toți elevii, cu profesorul de față... „Hai să vedem, ce spune individul”.

Să se intre pe un alt cont, chiar conturi groaznice, sunt unele de Dark Net, pe care tot ajung elevii. Dacă ne facem că nu există... În momentul de față, ideea este că net-ul nu există. Nici pentru școală, nici pentru părinți. Părinții încearcă să-i oprească pe fiii și fiicele lor. Încearcă să le blocheze calculatorul, să le blocheze accesul... Nu vor putea, n-au cum! Tot vor ajunge.

Și atunci, singura soluție este discuția la scenă deschisă, analizarea împreună cu elevii, a-i considera pe elevi suficient de maturi, chiar la vârsta începutului de gimnaziu, să-i consideri suficient de maturi și să discuți în mod real, atât profesorii, cât și părinții, ce se întâmplă pe internet.

Asta este singura cale. Altfel, vor apărea mereu astfel de indivizi care, odată ce ratează cu președinția, acum se năpustesc asupra elevilor în căutare de voturi, în căutare de accesări, de vizualizări...”

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Odata constientizata existenta unei probleme reale trebuie gasita si solutia. Traian Dorz in a sa poezie "Mai este la sfarsit o judecata" spune cat se poate de limpede: "
    Avem copii, şi-i creştem după vrere/Avem elevi, şi-i învăţăm ce vrem;
    Avem o turmă-n grijă şi-n veghere/Şi-ntreaga lor răspundere avem!.....
    Căci ei vor fi, în lume şi-n viaţă/Aşa cum noi le-am spus şi arătat,
    Iar ei, la fel, aşa vor da povaţă/Şi-un lung popor de-acum de noi format.....pentru ca spre final sa ne avertizeze:"O, voi cei mari, răspunzători de gloate/Părinţi şi-ndrumători pentru urmaşi/Voi, veţi purta răspunderile toate/Voi creşteţi sfinţi sau creşteţi ucigaşi! Vai de mama si de sufletul nostru ce ne asteapta si in aceasta lume si la dreapta judecata.
    • Like 1
  • "Cum au ajuns așa, nu știm cât este vina părinților, cât este vina școlii..." dar vina elevilor nu e nici-odata, ca sunt in prag de a fi adulti cu drept de vot!!!
    • Like 2
  • Stimate CTP, maistrul IC va ataca din nou pe blogul lui in urma cu cateva zile:
    "mizeria morala CTP".
    Cred ca tine neaparat sa-l bagati in seama si pe el.
    • Like 0
  • "elevii lipsiți de repere, care, mulți dintre ei, nu au legături – chimie, legături psihoafective - atât cu profesorii, cât și cu părinții."
    - Asta mi se pare ingrozitor!
    • Like 0
  • Parintii,Scoala,Politia,Pachetul,Instanta de judecata-cateva parti responsabile,de "VIITORUL TARII"-asa,educatie,asa societate,iar,"cumpanasii"care apar starpiti de organele abilitate,multe,dar,treaba putina.
    • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult