Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Ce a observat un manager român, după ce le-a permis angajaților să lucreze de acasă: „Pot spune că a fost una din cele mai bune decizii luate pe termen lung”

Munca de acasă

Foto: Guliver Getty Images

Văd cum toți din jur sunt cuprinși încet, dar sigur, de febra sărbătorilor și de finalul de an. Din ce în ce mai agitați, ne grăbim să punem stop pentru o perioadă. Nimic de condamnat, dar poate tocmai acest final trebuie să fie un prilej de reflecție și de planuri pentru anul ce urmează, inclusiv din punct de vedere profesional. Poate tocmai sfârșitul de an ar trebui să vă pună puțin pe gânduri despre cum lucrați, cu cine lucrați și mai ales de ce.

Citeam ziele trecute un articol despre modalitatea de a presta servicii de acasă în mod oficial, ca angajat al unei companii, nu neapărat ca freelancer. Conform articolului, munca de acasă reprezintă una dintre cele mai inteligente strategii de management ale unei companii. De ce?

Pentru angajat, beneficiile muncii de acasă sunt cu duiumul. E incredibil câte și felurite lucruri pot mulțumi o persoană. De la un program flexibil, până la o mai mare productivitate sau reducerea semnificativă a timpului de deplasare până la și de la birou (că tot pierdem cam 27 de zile pe an în trafic, noi, bucureștenii). Deloc de neglijat este sentimentul cat de încredere și independență în ceea ce privește nivelul de performanță. Oamenii au nevoie să simtă că-și pot face treaba și singuri, fără să fie verificați permanent, 8 ore pe zi. Este de multe ori nevoie și de liniște, de concentrare, mai ales dacă lucrezi în domeniul creativ sau mai rău, cu cifre. A lucra fără întrerupere timp de câteva ore este de multe ori imposibil într-un birou deschis.  

Pentru angajator, ținând cont și de mărimea companiei, beneficiile sunt poate și mai multe. Vorba ceea, copii mari, costuri ridicate. În măsura în care o companie mică sau medie poate trimite angajații acasă o zi pe lună, costurile fixe ale acestora sunt reduse semnificativ. Mai mult, dacă vorbim de o companie mare, unde birourile sunt adesea folosite de angajați detașati temporar într-un oraș sau altul, apare deodată un spațiu în plus, o flexibilitate reală din partea organizației față de cei din exterior. Dar marele avantaj al angajatorului este productivitatea angajatului său. O productivitate crescută înseamnă un business sustenabil, înseamnă profit, înseamnă investiții, înseamnă o afacere de succes.

Care este situația în România?

„Munca la distanță începe să prindă și la noi tot mai mult teren în special datorită motivației prin flexibilitatea oferită angajatului. Beneficiile sunt clare pentru ambele părți: de la libertatea organizării zilei, că nu trebuie să stai în trafic câteva ore pe zi sau că ești (foarte) aproape de familie până la a lucra în liniște (fără vizite spam). Există însă și dezavantaje: de la zgomotul de bormașină exact când vorbești la telefon și lipsa de acces la unele sisteme ale companiei, până la lipsa de control asupra angajatului, frecvent considerată un dezavantaj în România. Un motiv în plus pentru care mulți manageri nu sunt foarte deschiși la această opțiune.” - Bogdan Drăgotoiu, Senior Manager Inside Sales TNT România, Ungaria, Ucraina și Rusia

La polul opus

Mi-a fost foarte greu să găsesc statistici, dar pot veni cu câteva exemple, pe care aș vrea să le consider totuși excepții. Caz concret, firma încă funcționează și are angajați pe teritoriul României, direcția managerială este la fel de câțiva ani, dacă nu chiar de la înființare: monitorizarea activității de pe facebook a angajaților din timpul lor liber (și când spun timp liber nu mă refer la pauza de masă), monitorizarea pauzelor de țigară ale angajaților, prânzuri luate pe genunchi în fața calculatorului, ședințe interminabile stilul „ghiocel” în care managerul general dictează și angajatul scrie, stând în picioare în fața lui, stil de lucru ping-pong (eu dau mail, tu răspunzi, și ai face bine s-o faci în primele minute de la primirea mesajului), impunerea stilului de lucru sau a colaboratorilor, lipsa de resurse (un om de marketing și-un grafician pentru 3 firme). Concluzia? 9 directori de marketing schimbați în ultimii 7 ani. Productivitatea minții sau bezna ei?

„Dacă nu ai un sistem eficient de monitorizare și control, angajatul te poate fenta și sub nasul tău, la birou, nu trebuie neapărat să stea acasă pentru asta. Cred că limitarea la o zi sau două pe săptămână este benefică pentru ambele părți. Oferi astfel și flexibilitatea necesară angajatului, dar nici nu te rupi de el de tot. După câțiva ani de când am implementat această modalitate de lucru, pot să spun că a fost una din cele mai bune decizii luate pe termen lung. Această facilitate nu se poate oferi tuturor tipurilor de angajați, dar atunci când se poate, e bine-venită.”, adaugă Bogdan Drăgotoiu.

Nu mă voi arunca în afirmații despre unde e mai bine să lucrezi, din contra. Cred că o persoană poate fi la momente diferite în mai multe tabere și să se simtă excelent într-o poziție sau alta. Poți fi corporatist, freelancer, antreprenor în aceeași viață și într-o ordine absolut aleatorie. Dar mai cred că oricare ți-ar fi angajatorul, fie că ești tu sau altul, poți găsi și alege unul cu cap inteligent, care să gândească mai departe decât colivia în care se află. Iar un management inteligent și eficient gândește în perspectivă, echilibrând continuu balanța și ținând cont de dinamica și schimbările pieței. A lucra remote, într-o eră tot mai digitală, poate fi soluția unui mediu de business de succes.  

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult
sound-bars icon