„Știu multe situații în care vecinii au sunat la 112, pentru că au auzit zgomote și țipete dintr-un apartament și, în momentul în care polițiștii au ajuns la fața locului și au solicitat să li se deschidă ușa, atât victima cât și agresorul au spus că au avut o discuție mai aprinsă și au întrebat: «Cine a sunat, domne’, pentru atâta lucru? Chiar n-au treabă la ei acasă?»” Cum se descifrează acest tip de reacție explică Angela Chirvăsuță, un polițist care nu amendează, nu judecă alegerile victimelor, nu le etichetează, ci previne violența.
Să nu ne oprim din a oferi ajutor celor din jur, chiar dacă uneori gestul nostru nu este bine primit. Este recomandarea comisarului șef Angela Chirvăsuță. Invitată la Podcastul de fapte bune, un proiect susținut de Fundația Vodafone România și amplificat de Republica.ro, comisarul vorbește despre tragediile din spatele ușilor închise, despre oamenii care trăiesc abuzul fizic, emoțional, economic ori sexual și despre comportamentul polițiștilor care intervin în urma unui apel de urgență la 112, care îi ascultă, le înregistrează declarațiile, îi protejează.
Puteți asculta podcastul accesând fișierul audio de la finalul acestui articol sau dând click pe clipul de începutul acestui material.
Există situația asta în care un ajutor nu este bine primit, explică Angela Chirvăsuță, comisar șef de poliție în cadrul Institutului de Cercetare și Prevenire a Criminalității, dar oamenii ar trebui să știe că o victimă a violenței domestice în primul rând trăiește o tragedie internă, un stres uriaș. În momentul în care o persoană este victimă durează până când se hotărăște dacă trebuie să primească ajutor din afară sau se poate descurca singură, ori că descoperă rețeta unei căsnicii / relații fericite. „Oamenii din jur încearcă să le atenționeze pe victime, dar acestea fac un pas în spate, invocând controlul situației: Dar de ce? Eu știu ce soț minunat am. Eu pot să fac totul singură; mă pot descurca”.
Acest tip de apărare însă nu este decât o formă a violenței emoționale pe care respectiva persoană a trăit-o și a negării situației de risc în care se găsește, afirmă Angela Chirvăsuță pentru Republica. În această situație, martorii – respectiv vecinii – ar trebui, susține comisarul, să mențină o relație cu victima și să-și manifeste ajutorul, dar nu în prezența agresorului. „Victima se găsește într-o situație de abuz emoțional, pe lângă cel fizic pe care îl bănuim atunci când auzim gălăgie în casă și lucruri sparte. Este cel mai greu de trăit abuzul emoțional și foarte greu de dovedit”.
Adesea durează luni și chiar ani, până când o persoană abuzată ajunge să ceară ajutor Poliției. Aceasta e realitatea. Puțini sunt cei care ajung în fața autorităților de la prima ceartă sau de la primul conflict în familie. Și asta pentru că violența se întâmplă ciclic: crește în intensitate, agresorul se liniștește, apoi reapare abuzul, timp în care victima se amăgește că poate să treacă peste un nou episod de agresiune, ori că poate să-l schimbe pe agresor. Când vede că nu se întâmplă asta, abia atunci cere ajutorul Poliției, explică specialistul din cadrul Institutului de Cercetare și Prevenire a Criminalității.
Profesionistul din fața victimei însă nu trebuie să blameze, să judece ori să acuze victima, susține comisarul șef Chirvăsuță: „Nu suntem îndreptățiți să judecăm situația și felul în care o persoană și-a manageriat familia, ori ce s-a întâmplat acolo. Victima a venit pentru că are nevoie de ajutor, iar datoria celui care îi ia declarația este să-i ofere necondiționat acest ajutor”.
Comisarul spune și că e recomandabil ca victima de sex feminin a unei forme de violență să vorbească cu un polițist femeie. I se destăinuie mai ușor și i-ar putea spune lucruri pe care unui bărbat i-ar fi rușine să i le mărturisească. Un bărbat în uniformă reprezintă autoritatea, afirmă invitata podcastului, iar victima vede în el un posibil bărbat care își impune puterea și forța în fața ei.
Uneori însă, numărul polițiștilor femei nu este suficient încât instituția să poată asigura personal feminin ori de câte ori este vorba despre astfel de cazuri de violență. „Atunci, polițiștii bărbați care lucrează în sistemul de ordine publică, dar și cei care anchetează sau fac parte din patrulele care intervin la fața locului sunt pregătiți în astfel de situații cum să comunice, ce ținută să aibă, ce ton verbal, astfel încât victima să nu se simtă abuzată încă odată de către persoana care îi cere informații despre ceea ce i s-a întâmplat. Niciodată nu trebuie să rezulte din comportamentul polițistului o formă de blamare, de acuzare”.
Anual, acești polițiști urmează cursuri de perfecționare, cursuri finalizate cu un examen care verifică seriozitatea pregătirii. E ca picătura chinezească, spune comisarul explicând beneficiile efortului de specializare.
În cadrul podcastului, Angela Chirvăsuță explică cum decurge întâlnirea cu polițistul, precum și modalitățile concrete prin care victima violenței intrafamiliale este ajutată.
Comisarul vorbește și despre aplicația pe care Poliția a lansat-o cu sprijinul Fundației Vodafone România și a asociațiilor Necuvinte și Code4Romania, anul trecut: Bright Sky RO. Aplicația pune la dispoziția utilizatorilor o bază de date cu servicii de asistență, chestionare de evaluare a siguranței într-o relație, combate miturile legate de violența domestică, prezintă prevederile legale care protejează victimele (ordinul de protecție provizoriu și ordinul de protecție), precum și măsurile ce pot fi adoptate pentru creșterea siguranței online. Bright Sky oferă date și sfaturi legate de hărțuirea în spațiul public/privat și hărțuirea sexuală. Mai mult, aplicația deține o funcție de jurnal privat, unde utilizatorul victimă poate salva fișiere în format text, foto, video sau audio. Acestea sunt apoi trimise la o adresă de e-mail selectată de beneficiar. Instrumentul „Jurnalul meu” este o parte esențială a aplicației Bright Sky Ro, deoarece fișierele înregistrate ar putea fi folosite ca probe în acțiuni și proceduri legale ulterioare. Toate intrările realizate sunt trimise în mod securizat către adresa e-mail selectată de utilizator și nu sunt stocate pe telefon. Mai multe detalii despre Bright Sky RO, aici:
Disponibilă gratuit în română, maghiară și engleză, pe telefon sau tabletă, aplicația avea 2.700 de utilizatori activi permanenți și 5.000 de descărcări înregistrate în iunie 2021. România se poziționează astfel într-un clasament al utilizării pe locul 3, după Marea Britanie și Italia.
Despre numărul adăposturilor de urgență destinate victimelor violenței domestice, dispozitivele electronice de supraveghere a agresorului, despre ce se întâmplă când reprezentanții structurilor de analiză și prevenire a criminalității merg la întâlnirile cu grupurile vulnerabile și ce reacții au femeile de acolo după aceste întâlniri, ori despre cum le poți vorbi adolescenților despre gelozie, control și hărțuire online aflați urmărind Podcastul de fapte bune, susținut de Fundația Vodafone România și amplificat de Republica.ro.
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.