Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Ce ascunde un bărbat care lovește?

ilustratie.

Prea de multe ori, în ultimele zile, am auzit povești cumplite despre bărbați care lovesc. Unii sunt intelectuali respectați, alții – bărbați simpli, cu vieți aparent obișnuite. Dar în spatele ușilor închise – sau uneori chiar în fața copiilor, a rudelor ori a colegilor – își lovesc partenerele cu o ferocitate care nu mai poate fi ignorată. Nu sunt episoade izolate. Sunt realități recurente, ascunse sub covorul gros al tăcerii și al rușinii.

Așa că am simțit nevoia să scriu. Despre un subiect grav, prezent, dar prea puțin discutat în societatea românească – o societate care se pretinde creștină, tradițională și care preamărește valorile familiei, dar care adesea întoarce privirea când „valorile” se transformă în violență domestică.

Nu, bărbatul care lovește nu „explodează”.

Nu „își pierde mințile”.

Nu e un gest scăpat de sub control și nici o greșeală întâmplătoare.

Un bărbat care lovește face o alegere. Deliberată. Repetată.

Poate să o facă cu pumnul. Sau cu tăcerea. Sau cuvinte care, odată rostite, nu se mai pot întoarce – cuvinte care taie, umilesc, strivesc. Violența are mai multe chipuri. Unele se văd. Altele se simt ani la rând, chiar și când vânătăile au trecut.

În spatele acestui gest nu stă doar furia. Ci o întreagă arhitectură bolnavă: nevoia de control, frica de a fi vulnerabil, rușinea mascată în autoritate, rănile vechi ținute sub capac. Și, ca un strat gros care le acoperă pe toate, o cultură care încă tace, o societate care șovăie să numească abuzul pe nume.

Neuroștiința vorbește clar. La unii bărbați violenți, amigdala – acel radar al pericolului – e setată prea sus, gata să declanșeze reacții disproporționate. Iar frâna – cortexul prefrontal – nu mai funcționează cum trebuie. Când serotonina e jos, când testosteronul se amestecă cu stres și ego rănit, totul devine inflamabil. Dar creierul nu e o scuză. E doar o piesă în puzzle.

Psihologia ne duce mai adânc: în copilării cu iubire condiționată, în case unde bărbații nu plâng, ci se impun. În șabloane în care tandrețea e suspectă, iar dominarea e bărbăție. Când nu sunt puse sub semnul întrebării, aceste convingeri devin arme. Iar când sunt validate – chiar și prin tăcere – devin norme.

Un bărbat care își bate partenera nu se teme de ea. Se teme de sine. De fragilitatea lui. De eșecul de a se simți suficient. E mai ușor să domini decât să te întrebi de ce te simți mic. Dar adevăratul curaj nu e să lovești. Ci să te oprești.

Și să nu uităm: nu bate doar cu palma. Bate cu izolarea. Cu frica pe care o răspândește. Cu fiecare zi în care o face pe cealaltă să creadă că ea e de vină.

Nu, agresorul nu trebuie „înțeles”. Trebuie tras la răspundere.

Și poate – într-un cadru sigur, ghidat – să ajungă să-și înțeleagă propriile ruine. Dar până atunci, primul lucru care trebuie spus, clar și răspicat, este acesta: niciodată, nimic, nicăieri, nu justifică o palmă, o amenințare, o umilință.

Poate că întrebarea nu este „ce ascunde un bărbat care lovește?”, ci: „de ce îl mai lăsăm să rămână ascuns?”.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • andrei andrei check icon
    "Poate să o facă cu pumnul. Sau cu tăcerea. Sau cuvinte care, odată rostite, nu se mai pot întoarce – cuvinte care taie, umilesc, strivesc. Violența are mai multe chipuri. Unele se văd. Altele se simt ani la rând, chiar și când vânătăile au trecut."


    Nu mă așteptam la un articol atât de sexist pe republica, dar nu la miră. Deci doare bărbații pot sa umilească folosind cuvinte? Femeile deloc? Femeile nu insulta, nu jignesc, nu șantajează emoțional?

    Nenea autor, și femeile sunt violente fizic, la fel de mult ca bărbații, caută doar nivelul de violența domestică din relațiile gay vs lesbiene și vezi diferență uriașă.

    Femeile când sunt violente fizic nu lasă urma, dar sunt la fel ca bărbații, întrebați oamenii cine i-a bătut în copilărie mai mult și o s avedeti ca mamele.

    Dar faptul ca in articol se prezinte ca doar bărbații abuzează verbal și emoțional e o insultă pentru toți bărbații agresați de femei. In felul asta se creează sentimentul ce femeile nu insulta și nu jignesc, nu șantajează emoțional, nu izolează bărbații.


    Rușine republica pentru astfel de articole care sprijină ideile astea unde femeile sunt sfinte și bărbații brute. Sunt scârbit de voi
    • Like 2
    • @ andrei
      În Olanda sunt mai multe plângeri legate de violenta domestica, plângeri făcute de bărbați decât de femei
      • Like 0
    • @ andrei
      Like și subscriu la ce ați scris. Dar, cu tot respectul, D-le Andrei, cum nu vă așteptați la un articol atât de sexist pe Republica? Păi Republica e o platformă special creată pentru propagandă woke, neomarxistă. Ideologie provenită mai demult din SUA de pe vremea regimurilor democraților (ideologie cu care se luptă acum regimul republican al lui Trump) și rămasă acum (încă) la putere în Europa lui Ursula, Macron&Co. De acolo, de la neomarxismul bruxelez își ia lumină încă de la început platforma Republica. Dar să sperăm că la un moment dat va veni valul schimbării ideologiei acesteia alienate și aici, în Europa noastră.
      • Like 0
    • @ Vasile Ostaciuc
      Nu știam, dar vă cred. Și nu mă mir....
      • Like 0
    • @ Dan Cojocaru
      Dan check icon
      Atunci marș în rusia, criptocomunistule, acolo e plin de „Europa voastră”.
      • Like 1


Îți recomandăm

Sorin Grindeanu 2025

Apetitul Partidului Social Democrat pentru orice tip de reformă (inclusiv administrativ-teritorială) este egal cu zero. Dacă România nu reușește să facă nicio reformă reală, structurală de decenii, e pentru că PSD le-a blocat pe toate prin liderii săi, prin clienții plantați în toate structurile, la toate nivelurile (foto: Inquam Photos / Octav Ganea).

Citește mai mult

Vegeterra

Etica muncii e sfântă pentru dl. Szocs Jozsef: „Degeaba ai pământ dacă nu îl muncești”. De altfel, în zonă puține suprafețe de teren zac necultivate. „Pe aici nu prea sunt pământuri lăsate pârloagă”.

Citește mai mult

Volodimir Zelenski 2025

Omul ăsta e deștept, dar nu într-un mod rece sau calculat. Are inteligența aia care vine din instinct, din simțul momentului. Când a început invazia rusă, toată lumea se aștepta să dispară din peisaj, să fugă undeva „la sigur”. În loc de asta, a rămas acolo, în Kiev, sub bombardamente, spunând simplu: „Sunt aici.” Câteva cuvinte, dar care au ținut o țară întreagă în picioare. A fost genul acela de gest care nu se învață din manuale .Ori îl ai, ori nu.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Cabana perfectă:

Cine nu s-a visat măcar o dată într-o cabană de munte cu vedere la pădure, cu miros de lemn proaspăt și liniștea aceea curată, ruptă de agitația orașului? Chiar dacă nu trăim permanent la altitudine, putem aduce atmosfera aceea în propriul nostru spațiu- fie că e o casă de vacanță, fie un apartament urban care vrei să respire mai mult aer de natură. Stilul de cabană modernă e o combinație rafinată între confort rustic și funcționalitate contemporană, o invitație de a trăi mai simplu, dar cu gust.

Citește mai mult
Text: Richard Constantinescu/ Voce: Mihai Livadaru
sound-bars icon