
foto Alex Nicodim / AFP / Profimedia
Harta alegerilor din primul tur arată extrema dreaptă ca un tsunami în plină revărsare. Unii văd în asta un val al furiei populare, gata să măture tot ce îi stă în cale, inclusiv statul de drept și însăși democrația, dar în aceeași măsură, ceea ce inundă acum spațiul public este un talaz de minciuni mistice, construite în timp și coordonate.
În prag de turul doi, căutăm o ecluză căreia să-i dăm drumul pentru a împiedica acest potop electoral să devasteze tot în calea lui, deci poate că se cade să încercăm să purtăm un dialog despre ce e adevărat și ce nu, despre minciuni electorale, calitatea lor de a mima adevărul și consecințele minciunii în lumea reală. În fond, votanții anti-sistem s-au săturat să fie luați de proști, ei s-au trezit și știu că clasa politică și presa (în afară de câteva canale în care au încredere) sunt organe ale minciunii, ei visează la o societate în care să scăpăm de amândouă, aici ar trebui să găsim un teren pe care să ne înțelegem. Poporul român, bășcălios și mucalit, nu se lasă ușor păcălit, citește printre rânduri- sau poate că nu?
Să începem cu sâmburele de adevăr de la care pornește discursul naționalist. Da, s-a furat în România. Da, s-a băgat mâna în visteriile publice până la cot. Da, s-au construit stadioane în pantă și s-au pus borduri inutil din banii noștri. Da, baronii locali au sărăcit județe întregi, le-au transformat în deșerturi de joburi, i-au împins pe oameni să-și lase copii în țară, în grija bunicilor sau având în grijă frați mai mici. Da, o dată aleși, politicienilor nu le-a mai păsat de cei care i-au votat în funcție, de adâncirea inegalităților sociale și de suferința reală a oamenilor. Da, chiar și partidul cel mai anti-corupție s-a lăsat corupt. Da, România e în deficit, da, nu e sustenabil să continuăm să dăm pomeni electorale care nu au acoperire. Da, cu toții plătim și vom plăti factura pentru tot ce s-a furat. Dar cum se repară toate aceste probleme reale? Cum se poate reda demnitatea unui popor îngenuncheat de corupție, indiferență politică și minciună?
Din păcate nu merge din vorbe sau din condei. E ușor, e îmbătător, ba chiar hipnotizant pentru poporul însetat de dreptate socială și demnitate să dregi lucrurile prin povești meșteșugite, să le spui oamenilor exact ce vor să audă. Politica e un joc care are de-a face cu visarea colectivă, până la urmă chiar și votul nepopulist ține de ce viitor putem imagina împreună și înseamnă să dăm girul încrederii unor promisiuni care prin faptul că țin de viitor, nu sunt întru totul verificabile sau factuale. Dar există o diferență între promisiuni electorale și morfină pentru mase.
Simion promitea mai deunăzi case la 35.000 de euro, finanțate cu credite cu dobânzi zero, ca să admită recent că nu a fost decât o strategie de marketing, că orice român ar fi știut că președinția nu controlează ANL, deci cu alte cuvinte, că electoratul avea responsabilitatea să nu creadă chiar că tot ce zboară se mănâncă și să deceleze singur adevărul de minciuna tipărită cu litere bolduite pe toate posterele electorale AUR. Problema e că aceste gogoși care gâdilă plăcut auzul electoratului suveranist au consecințe în lumea reală. Minciuna că putem să izolăm România într-o lume esențialmente interconectată ne-a costat retrageri de capital în ziua imediat următoare alegerilor care au trebuit compensate de Banca Națională în cuantum de trei ori mai mare decât atunci când ne-a lovit pandemia. Specialiștii financiari avertizează că credite cu dobânzi zero, dacă ar fi cineva suficient de nebun să implementeze așa ceva dincolo de găunoase promisiuni electorale, ar duce la taxarea negativă a conturilor de economii, deci la un lanț de consecințe catastrofice care acum par SF: faptul că economiile scad în loc să crească ar duce la retrageri masive și până la urmă la crash-ul sistemului bancar. România, care depinde din păcate pentru plata pensiilor și salariilor bugetarilor de împrumuturi externe, ar deveni neîmprumutabilă sub un regim extremist, deci fix păturile sociale cele mai vulnerabile ar fi cele mai lovite. Antreprenorii români, pe care și forțele reformiste vor să-i încurajeze, au nevoie de un climat de calm și stabilitate ca să propășească, nu de haos economic cauzat de un conflict între realitate și minciunile suveraniste.
Să luăm unul câte unul punctele programului AUR-georgist și să vedem dacă și ei ne mint sfruntat ca vechea generație de politicieni, sau dacă, dimpotrivă, minciunile lor sunt mai corozive și mai în conflict cu realitatea.
1. O Românie demnă înseamnă o Românie suveranistă
Georgescu și AUR postulează o mistică a identității naționale, în care întoarcerea la proto-istoria dacică și rădăcinile noastre mărețe au consecințe economice. Un popor ancorat într-un imaginar grandios nu poate avea un prezent subjugat de străini, deci în această identitate hibridă istoric-economică, ar trebui să ne izolăm de realitatea globalizării.
Ne va reda demnitatea națională să speriem investitorii străini, debarasându-ne astfel de toate joburile pe care ei le creează și supărătoarele influxuri financiare la bugetul de stat? Nu ne-a ajuns că am trecut o dată prin naționalizare și colectivizare, cine crede că în lumea actuală pași în direcția asta ar produce altceva decât haos economic pe modelul venezuelean?
Ajunge să ne uităm peste ocean ca într-o oglindă ca să vedem ce înseamnă ciocnirea dintre imaginarul suveranist și realitatea unei lumi din ce în ce mai interconectate. E drept că clasa muncitoare suferă într-o lume care se automatizează din ce în ce mai mult și care trimite în off-shore toate procesele de manufacturare, dar Trump nu aduce joburi înapoi cu tarife calculate după formule fanteziste, ci arată o înțelegere de grădiniță a economiei. Nu cred în determinism economic, clasa muncitoare ar putea fi protejată prin acorduri inteligente, recalificare și încurajarea localizării producției în State prin alte mijloace, dar Trump preferă să adâncească ciocnirea dintre propagandă și realitatea neîndoielnică a globalizării până la a arunca economia americană în recesiune și a trage și economia mondială în criză. Mărturisesc că îmi încep fiecare dimineață prin a căuta pe google dacă MAGA s-au trezit. Multiple plăgi lovesc americanul de rând sub cea mai incompetentă administrație din istoria SUA ( de la evaporarea banilor din fondurile de pensii, valuri de scumpiri, destructurarea serviciilor sociale), însă minciuna generalizată pare să funcționeze ca un fel de anestezic general. Trump este înconjurat de corifei care îi cântă osanale și de un aparat mediatic care ascunde că tarifele sunt de fapt o taxă aplicată omului de rând, pentru a finanța tăieri de taxe pentru oligarhi. Economia nu se construiește pe minciuni, singura entitate care nu se aliniază discursului MAGA este bursa care continuă să se prăbușească și poate trage în hău și economia mondială. La fel și în România, bursa a deschis pe roșu și moneda națională s-a depreciat dincolo de pragul psihologic de 5 lei. Iar aceste lucruri nu sunt manipulări sau mistificări, ci realitatea care refuză să se plieze pe imaginarul suveranist.
Chiar credeți că e în interesul național să ne tăiem singuri craca, adică accesul la fonduri europene și la libertate de mișcare? Rog votanții AUR din diaspora să-și facă un plan de viață pentru momentul când, ieșind din Europa, ei vor fi nevoiți să se întoarcă acasă. Va fi sistemul suveranist în stare să creeze 4 milioane de joburi bine plătite care să-i primească acasă cu lauri pentru că i-au votat?
Faptul că extrema dreaptă pedalează pe narativa protejării interesului național față de agenții de influență străini nu înseamnă că actorii români din economie nu vor fi mai prosperi sub o guvernare reformistă, dar democratică, care să asigure stabilitatea statului de drept fără de care economia se prăbușește în haos. De ce să nu ne imaginăm că vom proteja interesul național descurcându-ne mai bine pe piața globală, atrăgând mai multe investiții, exportând mai mult și pe piețe mai diverse? De unde această ficțiune distrugătoare a izolaționismului economic și politic? Păi de la vecinii care vor să ne destabilizeze și cărora le e mai ușor să o facă dacă ne împing pe marginea ROM-EXIT.
2. Suveranism made in URSS
Bineînțeles, mai e și paradoxul unui suveranism care proclamă independența națională prin alinierea la planurile de destabilizare a Europei de către Kremlin. Aproape că nu are sens să mai repet că Simion, care pretindea că vrea să salveze Republica Moldova într-o îmbrățișare unificatoare cu țara mamă, se întâlnea la Chișinău cu agenți ai Moscovei, că s-a poziționat împotriva Maiei Sandu și a viitorului european al Moldovei, că are interzis diplomatic în țara vecină pentru activități de destabilizare, că votanții moldoveni cu drept de vot în România au votat covârșitor împotriva lui. Ce fel de a salva Moldova e acesta, vânzând-o Rusiei?
Ca în Twin Peaks, lucrurile nu sunt ceea ce par a fi, iar narativa unionistă cu Basarabia sau narativa care vorbește despre oprimarea comunităților românești din Ucraina, sunt de fapt propagate de Rusia. Deși legăturile lui Simion cu serviciile rusești sunt consonante cu telefonul pe care aghiotantul lui Georgescu, Marian Motocu, îl dă colonelului Ignatiev de la Ambasada Rusiei, înregistrat și dat la știrile de seară degeaba, pentru că votanții naționaliști tot vor să-și dea girul unor patrioți care ar vrea să dea România pe tavă rușilor.
3. Poporul contează pentru extrema dreaptă
Scrisoarea pe care Simion a trimis-o pensionarilor, fără să se știe cum a făcut rost de datele lor personale, îi asigură că liderul AUR îi respectă și îi vede, el nu-i va uita precum alți politicieni mincinoși, el nu face promisiuni electorale, ci face un legământ că va lupta pentru ei. În timp ce Simion pleca chiar în ziua alegerilor pe șest la Viena să se înțeleagă discret cine știe cu cine, noi priveam la televizor înregistrarea în care el ne asigura că poporul e interlocutorul lui, poporul în sus, poporul în jos…
Dar de ce să ne îmbătăm iar cu apă rece? Ce inițiative de lege a propus Simion de când e parlamentar care să ne arate că într-adevăr îi pasă de popor? În afară de scandaluri, live-uri din Parlament, ce soluții reale pentru problemele românilor a încercat AUR să treacă? Un exemplu grăitor de politici ideologice, dar goale de conținut, ar fi că pe politicienii AUR i-a preocupat introducerea unei alte coroane de oțel în stema României, mai mare decât cea care e acum peste acvilă, propunere ce a fost respinsă de parlament pentru că ar introduce o ‚cacofonie heraldică’. O altă inițiativă semnată de AUR, dar care nu a trecut privește ordinea de precădere a parlamentarilor în ceea ce privește depunerea coroanelor de flori la monumentele țării. Astea sunt tipurile de inițiative care vor ridica românii din genunchi? România în criză are nevoie de soluții concrete, implementabile, indicatori, pași de urmat, nu gargară naționalistă.
4. Se va schimba clasa politică
Ceea ce face Simion este să aplice rețeta veche și încercată a unui populism gol de conținut, în spatele căruia se ascunde de fapt întotdeauna setea de putere a unei clici și mai corupte decât sistemul pe care îl critică. Să reținem că parlamentarii AUR, în frunte cu Simion, au votat pensiile speciale alături de PSD și PNL, sistemul ticăloșit care le-a dat voturi să ajungă în turul doi. La nivel de consilii locale, acolo unde au putut prinde o bucată de ciolan, AUR, care nu e decât o altă față a PSD, guvernează în alianță, ca să nu spun în cârdășie, cu PSD-ul.
Dacă ne uităm din nou peste ocean, vedem că populismul a fost instrumentalizat pentru a instala o oligarhie. Lui Elon Musk i s-au dat frâiele guvernului, așa-zis în numele eficientizării și luptei împotriva risipei, dar el nu a tăiat și demontat decât agențiile care îi supravegheau multiplele contracte cu statul. Trump e înconjurat de miliardari, care, când americanul de rând își pierde fondurile de pensii pe piața volatilă a acțiunilor, fac câștiguri fabuloase din manipulări ale pieței legate de uite tariful, nu-i tariful. În jurul lui Simion se află un grup de afaceriști, e drept de calibru mai mic decât gașca oligarhiilor din jurul lui Trump sau Putin. Membrii de vază ai partidului îi asigură lui Simion și parlamentarilor AUR cazări de lux și zboruri cu elicopterul. Dan Ricardo Filimon, responsabil cu poliția secretă din Partid, este un antreprenor protejat de servicii și este fondatorul unor organizații de extremă dreaptă mobilizând foști securiști, implicate printre altele în violențe interetnice din 1990 din Târgul Mureș în asociere cu PSD-ul. Nu lipsesc nici conexiunile cu interlopii legați de clanurile Sportivilor, Văncică și Cămătarilor: samsarii Marian Goleac, Florian Puiu și Petre Stoian. În nomenclatorul apropiaților partidului, regăsim și un lobbyst pentru reputabila industrie a jocurilor de noroc: Sorin Constantinescu, dezvoltatori imobiliari cu contracte cu statul. Dacă Simion nu se va debarasa de Georgescu cum prevăd unii, având în vedere animozitatea documentată dintre cei doi lideri, corupții care vor prelua puterea dacă câștigă AUR vor include și patronii de grupări paramilitare precum Potra, care fac casă bună cu trecutul de galerist al lui Simion.
Așa că poporul va fi iubit și respectat cu pasiune, cu cizma pe gât, într-un posibil regim militarizat, de o nouă clasă de oligarhi cu idei care mai de care mai crețe. În alianță cu PSD, care după cum am văzut oferă un sprijin tacit lui Simion, nu vom mai avea baroni locali, ci patrioți regionali cu gărzi paramilitare care din iubire pentru popor vor suprima vocile agitatorilor soroșiști și ale tuturor celor care vor încerca să le stăvilească furatul din banul public. Pe vremea când eram cu toții prinși într-o minciună de stat, propaganda comunistă, partidul iubit ne repeta că trebuie să ne ferim de agenții de influență străini, ai puterilor capitaliste. Cum de nu recunoaștem aceleași locuri comune din discursul comunist, recunoscut de toată lumea ca o minciună împărtășită, în discursul suveranist de acum?
În concluzie, cu toții visăm la un viitor mai bun. Unii dintre noi credem că un candidat om de acțiune, cu un parcurs dovedit anti-corupție și un program de țară cu măsuri concrete ca Nicușor Dan este o alegere mai fericită decât alianța infernală Simion- Georgescu, dar cu toții ne dorim o țară mai bună, să nu ne lăsăm învrăjbiți. Nu ne putem permite cum spun americanii to fuck around and find out, să dăm foc democrației să vedem ce se întâmplă. E nevoie de luciditate, să discernem adevărul de minciună pentru că cu toții iubim România și nu vrem să o vedem sfâșiată, destabilizată, dată pe tavă forțelor întunericului.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Nu inteleg, frate! Nu inteleg si pace!