În București se întâmplă uneori și lucruri cu adevărat importante. A început miercuri și se încheie duminică (24-28 mai) o nouă ediție a Salonului Internațional de Carte Bookfest, care se desfășoară la Romexpo. Cele mai importante edituri din România își prezintă oferta de primăvară, un motiv suficient să treceți pragul târgului. Am făcut o listă de zece titluri pe care vă recomond să nu le ratați:
Jurnalul lui Ion Rațiu (Corint). Tănărul diplomat Ion Rațiu își începe jurnalul în toamna lui 1940, pe când avea 23 de ani și tocmai demisionase de la Legația României de la Londra, după ce guvernarea a intrat pe mâna legionarilor și lui Ion Antonescu. Nu avea să știe că metropola londoneză va fi casa lui pentru următorii 50 de ani.
O cronică personală, aproape zilnică, a unui exilat român, ajuns să fie considerat în anii ’70-’80 drept una dintre cele mai proeminente figuri ale emigrației politice și care devine repede o țintă a Securității comuniste, care nu îl va slăbi până în 1989. Rațiu scrie cu pasiune și mult talent despre conversații, întâliniri, trăiri. Acum, în vremea dictaturii antonesciene, și nu începând cu venirea comuniștilor la putere, cum s-ar putea crede, începe să se închege exilul românesc, care nu va fi lipsit niciodată de intrigi, interacțiuni cu serviciile secrete, rupturi și diviziuni în tabere. Familia și politica lui Rațiu se regăsesc aici. E o fantastică atmosferă interioară a unui om care își (re)contruiește, pas cu pas, viața în exil, într-o altă lume, o societate necunoscută, în vremea războiului și perioadei tulburi de după. Acesta este primul volum al jurnalului (care se întinde din 1940 până în 1989) și acoperă primii aproape 15 ani ai exilului (1940-1954); trebuie precizat că alte volume ale memoriilor lui Rațiu apărute până acum vizează doar perioada de după 1989.
Bătălia lor. Femeile din România în Primul Război Mondial (Polirom). România Mare nu a fost un proiect exclusiv masculin, iar cartea aceasta este cea mai atentă dovadă. Profesorul Alin Ciupală, un cunoscător al temei rolului femeii în societate, cu contribuții notabile, a căutat cu migală dovezi ale misiunii femeilor pe front, dar mai ales în spatele lui. Ele au avut un rol foarte important într-o lume misogină, a bărbaților care au dominat politica vremii. De fapt, Marele Război a modificat sensibil inclusiv statului femeii în societatea românească.
În definitiv, femeia eroină a stat aproape în oricare familie românească implicată în război: mame, fiice, surori, soții, dar și dincolo de casă, ca sanitare, surori de caritate, voluntare în societățile de îngrijire a orfanilor și în alte organisme și instituții. Cum au văzut femeile războiul, dar mai ales cum l-au trăit e tema acestei cărți. Regina Maria și Ecaterina Teodoroiu sunt două personaje pe care istoria le-a privilegiat, motiv pentru autor să le contureze portrete pe măsură. O carte necesară, de recuperare a figurilor feminine necunoscute ale istoriei.
Drumul spre Iad. Europa, 1914-1949 (Litera). Sau ”autodistructiva eră europeană” este cea mai recentă monografie a istoricului britanic Ian Kershaw. O vastă interogație asupra unei jumătăți de secol care a întors lumea pe dos și a divizat și însângerat Europa. Fin cunoscător al regimului național-socialist al lui Hitler, despre care a scris numeroase volume, Kershaw spune povestea a trei decenii și jumătate a bătrânului continent, de la începutul Marelui Război până la instalarea Cortinei de Fier. O devoalare a Europei cinice, autosuficiente, barbare. Narațiunea curge dinamic, talentul scriitoricesc este alimentat de o impresionantă bibliografie.
O europă sălbatică se înfățișeză cititorului: Marele Război și pacea grea care a urmat, scurta iluzie a păcii, criza economică, amenințarea tot mai întunecată a unui nou mare conflict, civilizația europeană anihilată de genocidurile celei de-a doua mari conflagrații. O generație care a trăit două uriașe traume și tulburata lume postbelică își găsește în paginile cărții istoria dramatică. Autorul nu scapă din vedere impactul social și economic asupra mentalităților și credinței, urmărește reacția intelectualilor și a Bisericii, se interesează de viața cotidiană ș.a. Nu e încă o sinteză despre Europa, ci una care analizează cu calm, din surse variate, lumea continentului nostru și oamenii ei. Autorul promite să revină cu un volum care să continue povestea tristă a Europei din secolul XX.
Castelul Bran. Romantism și regalitate (Curtea Veche). Dintre zecile de volume care redescoperă monarhia românească, apărute în ultimii ani, nu se poate să vă fi scăpat numele Dianei Mandache. O autoare care a scris numeroase cărți despre viața și locurile suveranilor români revine azi cu povestea unui castel prin care am trecut probabil cu toții la vârsta copilăriei. Atmosfera de odinioară a Branului și istoria sa este redată remarcabil de Diana Mandache. Un spendid album cu fotografii de epocă este însoțit de povestea fascinantă a acestui legendar castel de munte din Transilvania, care are o istorie cu mult mai veche decât autoritatea care i-a conferit-o Regina Maria în secolul XX.
Într-adevăr, mica fortăreață cu origini din vremea teutonilor, a cărei legendă este dusă mai departe de atracția imprimată de Bram Stoker, își desăvârșește cu adevărat faima începând cu anii ’20 ai secolului trecut. Ultima romantică, Regina Maria, care a desăvârșit și castelul de la Sinaia, și domeniul de la Balcic, dă suflet acestei cetăți și împrejurimilor sale. Bătrânul castel din Carpați este remodelat și reamenajat într-un stil artistic propriu combinând elemente decorative medievale și moderne, arta populară românească cu aerul săsesc local.
Gloria și decăderea Anei Pauker (Polirom). Ana Pauker a fost ștearsă din istorie chiar de foștii săi camarazi. Definită ca femeie și evreică, probabil cea mai cunoscută ”eroină” a comunismului mondial, a ajuns deopotrivă pe lista neagră atât a comuniștilor, cât și a adversarilor lor. Chiar și astăzi figura sa e un stereotip. De aceea, această nouă ediție a cărții reputatului istoric american Robert Levy, dedicată vieții și carierei Anei Pauker, este de departe necesară, fiind de altfel una dintre cele mai importante biografii politice dedicate unui lider comunist român.
”Doamna roșie”, prima femeie ministru de externe din istoria lumii, a trăit toate fazele comunismului românesc și a sfârșit politic puțin înainte de moartea lui Stalin. Fascinanta biografie a lui Levy nu încearcă să o umanizeze, ci să interogheze toate sursele disponibile (inclusiv prin interviuri cu personalități care au cunoscut-o) pentru a contura portretul unui personaj care a gustat din plăcerea și amarul utopiei comuniste. Să fi înțeles Ana Pauker ceva din toată istoria în care a fost prinsă? Răspunsul se află desigur între coperțile cărții lui Levy.
Istanbul. Orașul imperial (Trei). Un ghid perfect în istoria fascinantă a singurului oraș din lume care se întinde pe două continente, fostă capitală a două mari imperii vreme de aproape șaisprezece secole. Scrisul lui John Freely (care s-a stins din viață acum o lună) este uimitor de captivant și astfel autorul reușește să reconstituie istoria capitalei Imperiilor Roman, Bizantin și Otoman, care se împletește cu istoria umanității, cu toate urcușurile și coborâșurile.
Așa cum spunea un mare istoric (Simon Sebag Montefiore) despre Ierusalim, veți fi de acord că și Istanbulul merită nu o monografie, ci o biografie. Ceea ce și face Freely, care navighează cu ușurință între legende și surse de netăgăduit. Găsiți în carte, la final, inclusiv informații despre monumentele metropolei – care, din 1923, nu a mai fost capitala unui mare imperiu, dar care păstrează și azi vestigiile trecutului – ce așteaptă se le descoperiți.
Civilizaţia. Vestul şi Restul (Polirom). Deși au trecut șase ani de la prima apariție, o ediție nouă a superbei cărți a lui Niall Ferguson ne este propusă, din nou, azi, ca o reamintire mereu de actualitate a învățămintelor profesorului britanic. Cum a apărut și s-a dezvoltt civilizația occidentală care domină lumea? La această întrebare au încercat să răspundă înaintea sa și Spengler ori Toynbee (și mai nou Ian Morris și Paul Kennedy), însă Ferguson are ceva special.
Ajutat de o erudiție seducătoare și de captivante conexiuni, șase sute de ani de istorie comparată a civilizațiilor încap cu ușurință în coperțile acestui volum. O teorie de asemenea anvergură are nevoie de câțiva piloni foarte tari, ”factori determinanți”, pe care Ferguson își așează argumentația: competiția inerentă, știința și progresele sale binefectăoare, proprietatea privată devenită sacră, avansul medicinei, consumul și etica muncii. Toate aceste elemente nu lipsesc azi lumii occidentale și, totuși, ceva lipsește. Ferguson nu are numai întrebări, ci și răspunsuri, pe care merită să le aflați.
De la SSI la SIE. O istorie a spionajului românesc în timpul regimului comunist (1948-1989) (Corint). Pentru pasionații de John le Carré, dar desigur nu doar pentru ei, a venit vremea să pătrundem și în tainele spionajului românesc. Nu e un roman polițist (deși are numeroase povești și taine care te duc cu gândul tocmai acolo), ci o carte de istorie în toată regula. O lume ascunsă, tenebroasă, plină de mistere iese acum la iveală. Istoricul de la CNSAS, Florian Banu, ”dezbracă” într-o monografie de șase sute de pagini istoria postbelică a serviciului românesc de spionaj. Accesul neîngrădit (sau aproape) la arhiva fostului serviciu secret comunist e marea contribuție a cărții.
Așadar, nu un serviciu occidental, ci unul cu alte reguli, dar aflat și acesta în încleștarea de jumătate de veac generată de Cortina de Fier. Defectori, operațiuni încâlcite care ar putea fi catalogate astăzi cu ușurință drept terorism, influența sovieticilor, cazul Pacepa, biografiile nedivulgate ale liderilor serviciului de spionaj, operațiunile valutare secrete, rețeaua Caraman sunt ingredientele acestei cărți. Unul dintre meritele volumului este prezentarea cazului savantului Henri Coandă, pe care DIE a reușit, pas cu pas, să îl ademenească și să îl atragă de partea dictaturii. Cum l-au ”fezandat” spionii, cu ce costuri și mai ales prin ce mijloace, astfel încât inventatorul să devină un vârf de lance al regimului comunist? Dedesubturile le găsiți bine explicate în carte.
Bandiții (Polirom). Nu știu să fi citit o altă carte cu atâta pasiune în ultima vreme. O carte vibrantă, de un rafinament narativ aparte care face din autor un naturalist contemporan. După isprava cu Sectanții, Vasile Ernu revine cu al doilea volum al trilogiei marginalilor (ediție nouă, 2017). După ”sectă”, el intră acum în ”bandă”. Lumea lui Ernu e cea mai grea lume posibilă: tâlhari, infractori, hoți, criminali, prostituate, într-un cuvânt gangsterii epocii moderne, excluziunea prin definiție.
E lumea interlopă de la marginea (spațială și temporală) imperiului sovietic. Și aici însă domnesc ierarhii, legi, ceremoniale, toate circumscrise unei alte împărății. Dar stigmatul a făcut din această lume, paradoxal, una a luptei pentru recunoaștere, nu doar pentru supremație, deși damnații sunt în definitiv niște singuratici. O lume violentă care caută mereu să-și apere ”onoarea”. Sunteți invitați să cunoașteți ritualurile de inițiere, personajele care domină împărăția hoților, locurile lor atavice.
Martha Bibescu și vocile Europei. Corespondență și dosar CNSAS: 1941-1945 (Corint). Prințesa Bibescu a fost o personalitate care a stârnit multe controverse, o aprigă femeie detestată și iubită deopotrivă. Istoria relațiilor sale de amor e atât de densă pe cât de multe povești neconfirmate încă plutesc în jurul misteriosului său portret. O mică parte din viața sa de film hollywoodian (a condus un spital de răniți în Bucureștiul ocupat de germani în timpul Marelui Război, a fost un soi de agent de influență pentru Guvernul român refugiat la Iași, a avut relații cu capete încoronate) a acestei superbe doamne din vechea aristocrație (tatăl său a fost Ion N. Lahovary, cunoscut conservator, iar soțul ei, prințul George Valentin Bibescu) este cuprinsă în acest volum de scrisori și documente editate de Alina Pavelescu.
Apar aici personalități din lumea culturală și diplomatică, prinți, regi, politicieni, scriitori și prelați în agitata lume a războiului. Cartea ne înfățișează o sclipitoare personalitate a epocii, o femeie de spirit, o aventurieră, dar și o idealistă care înfruntă o lume războinică, vrea să influențeze politica mare, să salveze oameni sărmani și să facă bine într-o epocă a răului. Bibescu pleacă la Paris după cel de-al Doilea Război Mondial, unde se afirmă ca scriitoare și sfârșește (1973) departe de țară, fără avere, la capătul lumii, cum nota un jurnalist. Marha Bibescu e însăși triumful unei epoci care s-a încăpățânat să nu moară.
Acest text este asumat de autor în calitate exclusiv privată şi nu reprezintă punctul de vedere al nici uneia dintre instituţiile şi/sau organizaţiile la care acesta este angajat sau la care este afiliat.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.