Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Ce declarații trebuie să depună contribuabilii la Fisc până pe 25 mai

 Alături de veniturile din activități independente, drepturi de proprietate intelectuală sau chirii, trebuie declarate la Fisc, până pe 25 mai 2016, și veniturile din transferul titlurilor de valoare, altele decât cele din vânzarea de părți sociale (acțiuni, obligațiuni) și veniturile din jocuri de noroc, obținute în 2015, care nu au fost impozitate cu reținere la sursă.

Începând cu anul 2016 vor trebui declarate și veniturile din alte surse. Obligația de a reține impozitul de 16% le revine plătitorilor pentru veniturile din alte surse. Din acest an însă, există și câteva excepții pentru care impozitul nu se reține la sursă și pentru care declararea se va face de către beneficiar, prin depunerea formularului 200, până la termenul de 25 mai, prima declarație de acest gen având termen de depunere în anul 2017. 

 Veniturile din alte surse cu reținere la sursă a impozitului de 16% sunt enumerate de art 114 din Codul Fiscal și cuprind:

• prime de asigurări suportate de o persoană fizică independența sau de orice altă entitate, în cadrul unei activități pentru o persoană fizică în legătură cu care suportatorul nu are o relație generatoare de venituri din salarii și asimilate salariilor;

• câștiguri primite de la societățile de asigurări, că urmare a contractului de asigurare încheiat între părți cu ocazia tragerilor de amortizare;

• venituri, sub formă diferențelor de preț pentru anumite bunuri, servicii și alte drepturi, primite de persoanele fizice pensionari, foști salariați, potrivit clauzelor contractului de muncă sau în bază unor legi speciale;

• venituri primite de persoanele fizice reprezentând onorarii din activitatea de arbitraj comercial;

• venituri obținute de persoană fizică în bază contractului de administrare încheiat potrivit prevederilor Legii nr. 46/2008 – Codul silvic. Fac excepție veniturile realizate din exploatarea și valorificarea masei lemnoase din pădurile pe care contribuabilii le au în proprietate, în volum de maximum 20 mc/an, care sunt neimpozabile;

• veniturile distribuite persoanelor fizice membrii formelor asociative de proprietate – persoane juridice pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere;

• veniturile din activități, altele decât cele de producție, comerț, prestări de servicii, profesii liberale și din drepturi de proprietate intelectuală, precum și activități agricole, silvice și piscicultură, pentru care sunt aplicabile prevederile cap. ÎI – Venituri din activități independente (sunt incluse aici și veniturile din contracte/convenții civile încheiate pentru activități ocazionale realizate de persoane fizice care nu sunt înregistrate fiscal și veniturile din drepturi de proprietate intelectuală realizate cu caracter ocazional) 

 • bunurile și/sau serviciile primite de un participant la persoană juridică, acordate/furnizate de către persoană juridică în folosul personal al acestuia ( de exemplu, cheltuieli personale efectuate de asociați pe numele societății, acestea nemaifiind asimilate dividendelor din punct de vedere al impozitării)

• suma plătită unui participant la o persoană juridică, în folosul personal al acestuia, pentru bunurile sau serviciile achiziționate de la acesta, peste prețul pieței pentru astfel de bunuri ori servicii;

• distribuirea de titluri de participare, efectuată de o persoană juridică unui participant la persoana juridică, drept consecință a deținerii unor titluri de participare la acea persoană juridică;

• dobânda penalizatoare plătită în condițiile nerespectării termenului de plată a dividendelor distribuite participanților.

Atenție!!! Pentru veniturile din cesiune de creanță și pentru toate celelalte venituri care se încadrează la venituri din alte surse dar care nu sunt expres menționate la art. 114 sau în normă metodologică de aplicare, persoana fizică are obligația depunerii declarației de venit realizat.

În cazul cesiunii de creanță, nu se impozitează cu reținere la sursă veniturile obținute de cedent că urmare a cesiunii de creanță, respectiv de cesionar din realizarea venitului din creanța respectivă, inclusiv în cazul drepturilor de creanțe salariale. Prin urmare, în astfel de situații va trebui depusă declarația 200.

Până pe 25 mai 2016, trebuie declarate, prin formualrul 200, veniturile realizate în anul 2015 din:

• activități independente;

• cedarea folosinței bunurilor;

• activități agricole, pentru care venitul net se stabilește în sistem real;

• piscicultură;

• silvicultură;

• transferul titlurilor de valoare, altele decât părțile sociale și valorile mobiliare în cazul societăților închise;

• operațiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen, pe bază de contract, precum și orice alte operațiuni similare, altele decât cele cu instrumente financiare tranzacționate pe piețe autorizate și supravegheate;

• jocuri de noroc.

Rețineți: Declarația 200 se depune și de către persoanele fizice rezidențe într-un stat membru al UE care obțin venituri din activități independente din România și optează pentru regularizarea impozitului în România, începând cu 1 iunie 2015.

 Pentru anul 2015 nu se depune declarația 200 pentru:

• venituri nete determinate pe bază de norme de venit. Excepție fac cei care au depus declarații privind venitul estimat/ normă de venit în decembrie și nu s-au stabilit plăți anticipate;

• venituri cu impunere finală pentru care plătitorul a reținut integral impozitul de 16% din:

o drepturi de proprietate intelectuală

o activități desfășurate în baza contractelor/convențiilor civile și a contractelor de agent

o activitatea de expertiză contabilă și tehnică, judiciară și extrajudiciara;

• arendarea bunurilor agricole;

• cedarea folosinței bunurilor pentru care chiria este stabilită în lei, venitul net nu a fost determinat în sistem real și la sfârșitul anului anterior nu îndeplinesc condițiile pentru venituri din activități independente (cinci sau mai multe contracte de închiriere), pentru care plățile anticipate cu titlu de impozit sunt egale cu impozitul anual datorat și impozitul este final;

• salarii și venituri asimilate salariilor;

• din investiții, cu excepția celor din transferul titlurilor de valoare și vânzarea de valută la termen;

• premii și câștiguri din jocuri de noroc care au fost impozitate prin reținere la sursă;

• pensii;

• activități agricole a căror impunere este finală;

• transferul proprietăților imobiliare;

 • venituri din alte surse.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult