Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Prima investiție majoră pe care antreprenorul Dragoș Anastasiu ar face-o cu cele 33 de miliarde de euro pe care UE ni le pune la dispoziție: Educația

Dragoș Anastasiu, educație

Sistemul de irigații în agricultură, proiecte din IT, educație, turism de calitate, investiții în sport și în promovarea peste hotare a imaginii României sunt câteva dintre domeniile către care ar direcționa suma de  33 de miliarde de euro pe care ar urma să îi primească România de la UE, spune antreprenorul Dragoș Anastasiu.

Invitat la emisiunea „În fața ta” de la Digi24, Anastasiu spune că o parte din banii proveniți din planul amplu propus de președintele Comisiei Europene pentru revenirea economică de după criza provocată de coronavirus i-ar îndrepta în primul rând către sistemul de educație și pentru „revoluția mentalității” - „să schimbăm mindsetul profesorilor și al părinților”.

Altă sumă ar trebui investită, spune antreprenorul, în dezvoltarea sistemului de irigații, „să nu mai fim la mila lui Dumnezeu”.

Turismul de calitate, sustenabil, pentru turiștii care se duc în zone mai puțin cunoscute, în căutarea de noi experiențe reprezintă un alt sector în care Dragoș Anastasiu spune că ar investi parte din banii europeni: „Noi nu mai vindem camere, vindem experiențe”. 

Zona de IT, industria creativă, sportul și promovarea imaginii României în afară nu ar trebui neglijate, când vine vorba de investiții cu fonduri europene. „Eu am făcut sport de performanță la viața mea. Sportul ajută extrem de mult să înțelegi ce e eșecul, victoria, echipa”.

„Culmea, realitatea noastră e mai bună decât imaginea. Turistii, 99% din cei ce vin prima dată în România, rămân cu gura cascată, așteptările erau mai mici decât realitatea”, vede Anastasiu, care simte nevoia unei așezări în jurul mesei a reprezentanților guvernului, antreprenorilor și parlamentului pentru a discuta despre cheltuirea „cu cap” a fondurilor pe care ar putea să le primească România.  

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Valentin check icon
    Nu e nimic de reformat câtă vreme profesorii sunt obligaţi să servească o programă şi o metodică greoaie şi prăfuită. Oricâte zorzoane tehnice s-ar agăţa la urechile învăţământului, sistemul va mirosi în continuare a mucegai.
    • Like 0
  • Agricultura performanta,educatia parintilor si copiilor,sanatatea,iar celelalte vor veni implicit,din primele.
    • Like 0
  • Valentin check icon
    E ca şi cum ai avea de mâncat o mâncare greţoasă; dacă schimbi decorul, mâncarea devine mult mai gustoasă.
    Aiureli!
    Mizeriile acelea de programe sunt problema. Programele şi metodica, manualele. Întreg sistemul e putred.
    Până şi manualele de pedagogie urlă sus şi tare că sistemul e putred.

    https://www.youtube.com/watch?v=q364uhFKOZ0
    • Like 0
  • Dorin check icon
    Din păcate nu el va decide.Oricum banii aceștia se vor duce pe pomeni pentru Pomanagii.
    • Like 0
  • Nu degeaba tipul este unul realmente de succes! A inteles care sunt principalii piloni pe care se fondeaza un stat dezvoltat: educatia si agricultura (“hrana mintii “ si “hrana trupului”). Orice altceva vine dupa.
    • Like 1
  • Infrastructura cred ca ar trebui sa fie prima in lista de prioritati.
    • Like 0


Îți recomandăm

AI act conținut inteligență artificială / sursa foto: Profimedia

Într-o încercare de a accelera colaborarea dintre companiile de AI și societatea civilă, UE a recrutat anul trecut un grup de cercetători în domeniul media și AI care au fost rugați sa redacteze un Cod de bune practici, un document cu niște măsuri concrete ce pot fi adoptate de platformele digitale.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon sursa foto: romania.europalibera.org

Adulții s-au închis iar în camera mică, locul privilegiat care reunește două obiecte foarte prețioase: un radio mare și magnetofonul. Ies din când în când misterioși, șoptindu-și diverse vorbe, ne zâmbesc și se închid din nou în cameră. Mai sosesc și prietene de-ale mamei din vecini, care sunt primite rapid în spatele ușilor închise. Acest „ritual“ nu este deloc nou pentru noi, îi cunoaștem deja etapele și emoția: din când în când, radioul devine punctul central al casei, adulții se îngrămădesc lângă el, închid ușile și ne îndeamnă să ne vedem liniștiți de joacă.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Risipa alimentara / sursa foto: Profimedia

În fiecare zi vorbim despre costuri, marje, stocuri, pierderi. Mai rar vorbim despre pâinea, laptele, fructele, mesele gătite și produsele bune pentru consum care ies din circuit și ajung, pur și simplu, gunoi. Iar asta se întâmplă într-o țară în care există copii care se culcă fără o masă sigură, vârstnici care își numără pensia la sfârșitul lunii și asociații care încearcă să țină în viață, la propriu, atât oameni, cât și animale abandonate.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult