Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Ce-i mână în luptă pe protestatarii din Germania

Protest Germania - 18.11.2020

Foto: Dorina Achelăriței

Austria a recurs deja la scenariul unui lockdown strict, însă Germania a decis să nu urmeze același model.

În urma îndelungilor discuții de luni, 15 noiembrie, nu s-au înăsprit măsurile luate la final de octombrie: se aplică în continuare regulile unui lockdown „light".

Căci landurile nu au aprobat planul ceva mai drastic propus de cancelarul Merkel. Având în vedere scăderea ușoară a numărului cazurilor zilnice, miniștrii landurilor s-au limitat la a apela la simțul civic al populației: se solicită în continuare maximă atenție, reducerea contactelor zilnice, renunțarea totală la petreceri și adunări de persoane de orice fel. Se ia în considerare și uzul măștii de protecție în incinta școlilor.

În principiu, populația este de acord cu măsurile introduse la 1 noiembrie și speră la relaxarea lor dacă până în decembrie numărul de infecții va scădea notabil. Desigur, sectorul care își pune cele mai multe speranțe în hotărârile guvernului este cel HoReCa, la fel ca și cel al spectacolului, ambele grav afectate de criză. 

În orice caz, ceea ce se dorește este o revenire definitivă la normalitate, iar din partea populației există semne că restricțiile vor fi tolerate până când se vor înregistra rezultate îmbucurătoare.

Ceea ce a cam tulburat peisajul a fost ziua de miercuri, 17 noiembrie, când ambele camere (Bundestag și Bundesrat) au aprobat modificarea Legii privind protecția împotriva infecțiilor, decizie urmată de proteste masive în centrul Berlinului.

Noua versiune a legii este menită a face măsurile pandemice mai stabile din punct de vedere juridic și, prin urmare, mai eficiente.

Paragraful nou introdus enumeră măsurile specifice pe care guvernele federale și cel de stat le pot adopta: restricțiile de ieșire și contact în spațiile private și publice; prevederile privind distanța și purtarea măștii în spațiile publice; restricționarea sau interzicerea serviciilor hoteliere sau a călătoriilor, a evenimentelor culturale, sportive și recreative.

În principiu, legea stă la baza normelor Corona deja puse în aplicare.

Această Lege privind Protecția Infecțiilor, care a înlocuit Legea federală a bolilor în 2001, a fost modificată în timpul primului val pandemic: Bundestag a decis că ar putea proclama o situație epidemică de importanță națională, permițând astfel Ministerului Sănătății emiterea de ordonanțe speciale fără aprobarea Parlamentului.

Amendamentul este însă criticat din diverse motive: astfel de îngrădiri ale drepturilor civile nu pot fi impuse printr-o procedură urgentă, susține membrul FDP al Bundestagului Konstantin Kuhle, numind abordarea coaliției de guvernare GroKo „aroganță executivă”. Atât Partidul de Stânga (Die Linke), cât și AfD au criticat aspru legea.

Partidul Verzilor a votat totuși în favoarea proiectului de lege, considerând amendamentul „un temei juridic real pentru măsuri”.

Există și cei ce opinează că noul regulament ar priva Parlamentul de propria sa putere. Pe rețelele de socializare și în cercurile conspiraționale există chiar teama de o nouă „lege de abilitare” (Ermächtigungsgesetz), legea prin intermediul căreia Reichstagul german s-a desființat de facto ca adunare democratică în 1933, conferindu-i lui Adolf Hitler dreptul de a guverna fără participarea parlamentară - un raționament cel puțin absurd, căci noile dispoziții din paragraful 28a sunt în mod clar legate de obiectivul „combaterii coronavirusului SARS-CoV-2”; așadar, autoritățile nu pot emite ordonanțe în mod aleatoriu pe o perioadă nedeterminată.

Reacția împotriva noii legi privind protecția împotriva infecțiilor s-a concretizat într-o demonstrație de proporții a oponenților măsurilor anti-corona organizată în centrul capitalei.

Deoarece mulți protestatari au refuzat să părăsească locul de întâlnire, poliția a folosit tunuri cu apă. Unii manifestanți au pătruns și în Bundestag.

Cele câteva mii de persoane se adunaseră inițial în zona Porții Brandenburg, iar intervenția forțelor de ordine a survenit abia la ora prânzului, căci manifestanții nu respectaseră regulile privind distanța și purtarea măștii de protecție. Până la orele 15:00 se efectuaseră 190 de arestări.

Printre numeroșii manifestanți se aflau și persoane din spectrul extremist de dreapta (simpatizanți și membri ai Partidului AfD, ai grupării Querdenker etc.).

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu---

Pohta lui Trump de a înșfăca Groenlanda e chiar mai puțin justificată decât cea a lui Putin de a înșfăca Ucraina. RSS Ucraineană a făcut parte din imperiul sovietic. În partea de sud-est a țării există o minoritate rusă și rusofilă. Ucraina nu e membru UE sau NATO. Populația Groenlandei, formată din inuiți, e total diferită de cea nord-americană. Groenlanda nu a aparținut niciodată SUA, din 1814 face parte din regatul Danemarcei. Toți groenlandezii sunt cetățeni danezi de drept. Groenlanda e membru UE și NATO.

Citește mai mult

MERCOSUR. Sursa foto: Profimedia

O piață comună cu Mercosur elimină bariere tarifare și netarifare din calea exporturilor. Mai ales a exporturilor de valoare adăugată mare: autoturisme, tractoare (cele de la Reghin se vând ca pâinea caldă în Chile, în dauna chinezilor), echipamente electrice etc. Pentru noi, ca țară, liberul schimb cu Mercosur aduce beneficii nete, dă un impuls pozitiv extraordinar economiei noastre. foto: Profimedia

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon INDIA LIFE

În loc să ne pierdem timpul comentând destinul Americii (despre morți numai de bine) sau contemplând ficțiuni „indo-pacifice”, ar fi mai bine să începem să construim lumea indo-atlantică. Oceanul Indian, Marea Roșie și Marea Mediterană (cu Marea Neagră în nord) formează un continuum maritim – adică de departe cel mai scurt și mai ieftin coridor comercial care poate lega Asia de Sud (în principal India) și Asia de Sud-Est, de Europa. foto Profimedia

Citește mai mult

Psihologii trag un semnal de alarmă cu privire la proiectul de redefinire a profesiei lor: „Dacă un șofer lucrează într-un sat unde oamenii nu au bani, statul i-ar spune că el nu a condus niciun kilometru în acel an, deși a salvat vieți în fiecare zi!”

În prag de sărbători, pe sub radarul opiniei publice, a fost depusă în Parlament o propunere legislativă (B708/2025) care promite să „organizeze” profesia de psiholog. În realitate, analiza documentelor și vocile experților din domeniu conturează un scenariu alarmant: un amestec de birocrație sufocantă, bariere financiare absurde și o centralizare a puterii care transformă Colegiul Psihologilor într-un „stat în stat”. sursa foto: Profimedia

Citește mai mult