Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Ce-i mână în luptă pe protestatarii din Germania

Protest Germania - 18.11.2020

Foto: Dorina Achelăriței

Austria a recurs deja la scenariul unui lockdown strict, însă Germania a decis să nu urmeze același model.

În urma îndelungilor discuții de luni, 15 noiembrie, nu s-au înăsprit măsurile luate la final de octombrie: se aplică în continuare regulile unui lockdown „light".

Căci landurile nu au aprobat planul ceva mai drastic propus de cancelarul Merkel. Având în vedere scăderea ușoară a numărului cazurilor zilnice, miniștrii landurilor s-au limitat la a apela la simțul civic al populației: se solicită în continuare maximă atenție, reducerea contactelor zilnice, renunțarea totală la petreceri și adunări de persoane de orice fel. Se ia în considerare și uzul măștii de protecție în incinta școlilor.

În principiu, populația este de acord cu măsurile introduse la 1 noiembrie și speră la relaxarea lor dacă până în decembrie numărul de infecții va scădea notabil. Desigur, sectorul care își pune cele mai multe speranțe în hotărârile guvernului este cel HoReCa, la fel ca și cel al spectacolului, ambele grav afectate de criză. 

În orice caz, ceea ce se dorește este o revenire definitivă la normalitate, iar din partea populației există semne că restricțiile vor fi tolerate până când se vor înregistra rezultate îmbucurătoare.

Ceea ce a cam tulburat peisajul a fost ziua de miercuri, 17 noiembrie, când ambele camere (Bundestag și Bundesrat) au aprobat modificarea Legii privind protecția împotriva infecțiilor, decizie urmată de proteste masive în centrul Berlinului.

Noua versiune a legii este menită a face măsurile pandemice mai stabile din punct de vedere juridic și, prin urmare, mai eficiente.

Paragraful nou introdus enumeră măsurile specifice pe care guvernele federale și cel de stat le pot adopta: restricțiile de ieșire și contact în spațiile private și publice; prevederile privind distanța și purtarea măștii în spațiile publice; restricționarea sau interzicerea serviciilor hoteliere sau a călătoriilor, a evenimentelor culturale, sportive și recreative.

În principiu, legea stă la baza normelor Corona deja puse în aplicare.

Această Lege privind Protecția Infecțiilor, care a înlocuit Legea federală a bolilor în 2001, a fost modificată în timpul primului val pandemic: Bundestag a decis că ar putea proclama o situație epidemică de importanță națională, permițând astfel Ministerului Sănătății emiterea de ordonanțe speciale fără aprobarea Parlamentului.

Amendamentul este însă criticat din diverse motive: astfel de îngrădiri ale drepturilor civile nu pot fi impuse printr-o procedură urgentă, susține membrul FDP al Bundestagului Konstantin Kuhle, numind abordarea coaliției de guvernare GroKo „aroganță executivă”. Atât Partidul de Stânga (Die Linke), cât și AfD au criticat aspru legea.

Partidul Verzilor a votat totuși în favoarea proiectului de lege, considerând amendamentul „un temei juridic real pentru măsuri”.

Există și cei ce opinează că noul regulament ar priva Parlamentul de propria sa putere. Pe rețelele de socializare și în cercurile conspiraționale există chiar teama de o nouă „lege de abilitare” (Ermächtigungsgesetz), legea prin intermediul căreia Reichstagul german s-a desființat de facto ca adunare democratică în 1933, conferindu-i lui Adolf Hitler dreptul de a guverna fără participarea parlamentară - un raționament cel puțin absurd, căci noile dispoziții din paragraful 28a sunt în mod clar legate de obiectivul „combaterii coronavirusului SARS-CoV-2”; așadar, autoritățile nu pot emite ordonanțe în mod aleatoriu pe o perioadă nedeterminată.

Reacția împotriva noii legi privind protecția împotriva infecțiilor s-a concretizat într-o demonstrație de proporții a oponenților măsurilor anti-corona organizată în centrul capitalei.

Deoarece mulți protestatari au refuzat să părăsească locul de întâlnire, poliția a folosit tunuri cu apă. Unii manifestanți au pătruns și în Bundestag.

Cele câteva mii de persoane se adunaseră inițial în zona Porții Brandenburg, iar intervenția forțelor de ordine a survenit abia la ora prânzului, căci manifestanții nu respectaseră regulile privind distanța și purtarea măștii de protecție. Până la orele 15:00 se efectuaseră 190 de arestări.

Printre numeroșii manifestanți se aflau și persoane din spectrul extremist de dreapta (simpatizanți și membri ai Partidului AfD, ai grupării Querdenker etc.).

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult