Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Ce-i mână în luptă pe protestatarii din Germania

Protest Germania - 18.11.2020

Foto: Dorina Achelăriței

Austria a recurs deja la scenariul unui lockdown strict, însă Germania a decis să nu urmeze același model.

În urma îndelungilor discuții de luni, 15 noiembrie, nu s-au înăsprit măsurile luate la final de octombrie: se aplică în continuare regulile unui lockdown „light".

Căci landurile nu au aprobat planul ceva mai drastic propus de cancelarul Merkel. Având în vedere scăderea ușoară a numărului cazurilor zilnice, miniștrii landurilor s-au limitat la a apela la simțul civic al populației: se solicită în continuare maximă atenție, reducerea contactelor zilnice, renunțarea totală la petreceri și adunări de persoane de orice fel. Se ia în considerare și uzul măștii de protecție în incinta școlilor.

În principiu, populația este de acord cu măsurile introduse la 1 noiembrie și speră la relaxarea lor dacă până în decembrie numărul de infecții va scădea notabil. Desigur, sectorul care își pune cele mai multe speranțe în hotărârile guvernului este cel HoReCa, la fel ca și cel al spectacolului, ambele grav afectate de criză. 

În orice caz, ceea ce se dorește este o revenire definitivă la normalitate, iar din partea populației există semne că restricțiile vor fi tolerate până când se vor înregistra rezultate îmbucurătoare.

Ceea ce a cam tulburat peisajul a fost ziua de miercuri, 17 noiembrie, când ambele camere (Bundestag și Bundesrat) au aprobat modificarea Legii privind protecția împotriva infecțiilor, decizie urmată de proteste masive în centrul Berlinului.

Noua versiune a legii este menită a face măsurile pandemice mai stabile din punct de vedere juridic și, prin urmare, mai eficiente.

Paragraful nou introdus enumeră măsurile specifice pe care guvernele federale și cel de stat le pot adopta: restricțiile de ieșire și contact în spațiile private și publice; prevederile privind distanța și purtarea măștii în spațiile publice; restricționarea sau interzicerea serviciilor hoteliere sau a călătoriilor, a evenimentelor culturale, sportive și recreative.

În principiu, legea stă la baza normelor Corona deja puse în aplicare.

Această Lege privind Protecția Infecțiilor, care a înlocuit Legea federală a bolilor în 2001, a fost modificată în timpul primului val pandemic: Bundestag a decis că ar putea proclama o situație epidemică de importanță națională, permițând astfel Ministerului Sănătății emiterea de ordonanțe speciale fără aprobarea Parlamentului.

Amendamentul este însă criticat din diverse motive: astfel de îngrădiri ale drepturilor civile nu pot fi impuse printr-o procedură urgentă, susține membrul FDP al Bundestagului Konstantin Kuhle, numind abordarea coaliției de guvernare GroKo „aroganță executivă”. Atât Partidul de Stânga (Die Linke), cât și AfD au criticat aspru legea.

Partidul Verzilor a votat totuși în favoarea proiectului de lege, considerând amendamentul „un temei juridic real pentru măsuri”.

Există și cei ce opinează că noul regulament ar priva Parlamentul de propria sa putere. Pe rețelele de socializare și în cercurile conspiraționale există chiar teama de o nouă „lege de abilitare” (Ermächtigungsgesetz), legea prin intermediul căreia Reichstagul german s-a desființat de facto ca adunare democratică în 1933, conferindu-i lui Adolf Hitler dreptul de a guverna fără participarea parlamentară - un raționament cel puțin absurd, căci noile dispoziții din paragraful 28a sunt în mod clar legate de obiectivul „combaterii coronavirusului SARS-CoV-2”; așadar, autoritățile nu pot emite ordonanțe în mod aleatoriu pe o perioadă nedeterminată.

Reacția împotriva noii legi privind protecția împotriva infecțiilor s-a concretizat într-o demonstrație de proporții a oponenților măsurilor anti-corona organizată în centrul capitalei.

Deoarece mulți protestatari au refuzat să părăsească locul de întâlnire, poliția a folosit tunuri cu apă. Unii manifestanți au pătruns și în Bundestag.

Cele câteva mii de persoane se adunaseră inițial în zona Porții Brandenburg, iar intervenția forțelor de ordine a survenit abia la ora prânzului, căci manifestanții nu respectaseră regulile privind distanța și purtarea măștii de protecție. Până la orele 15:00 se efectuaseră 190 de arestări.

Printre numeroșii manifestanți se aflau și persoane din spectrul extremist de dreapta (simpatizanți și membri ai Partidului AfD, ai grupării Querdenker etc.).

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

blocuri - Bucuresti

Locuiesc într-un bloc de 4 etaje. Unii i-ar spune “bloc comunist”, pentru că e construit înainte de cutremurul din 1977, pe care l-am și prins, de altfel, aici. În urmă cu aproape 20 de ani, la câteva zeci de metri de blocul alăturat, tot de 4 etaje, un dezvoltator străin a construit un complex rezidențial, care include și un turn de 20 de etaje. (Foto: Inquam Photos / George Călin)

Citește mai mult

Alex Livadaru

Cu sau fără referendum propus de Nicușor Dan (altfel discutabil din punct de vedere procedural & legal)- puterea judecătorească trebuie să accepte că e nevoie să fie controlată | verificată | auditată (în sensul de ”checks & balances”) de celelalte 2 puteri (legislativă | executivă). Așa cum puterea legislativă trebuie și poate să le controleze pe celelalte două (legislativă | executivă).

Citește mai mult

Daniel van Soest - Suceava

Totuși, văd o diferență. PNL arată o anumită capacitate de autocurățire — altfel domnul Bolojan nu ar fi devenit prim-ministru. PSD, în schimb, s-a băgat în tranșee ca să lupte până la capăt, transformându-se într-un partid-zombie, pe care pare să-l mai poată îndrăgi doar un alt partid insalubru, precum AUR.(În imagine, Daniel van Soest)

Citește mai mult

Crăciun

Mă gândeam zilele trecute că anul ăsta și anul anterior au fost cei mai răi ani pe care i-am trăit eu vreodată. Și da, nu m-am născut ieri. Am prins și pandemia, și debutul invaziei din Ucraina, și joaca lui Dragnea de-a puterea, și mandatul de premier al lui Adrian Năstase. Am prins cam toate plăgile ultimelor trei decenii și jumătate, dar tot mi se pare că anul ăsta și anul trecut au fost cei mai răi ani ai vieții mele.

Citește mai mult

Revoluția

Stăteam chitiți, cu lumina stinsă, încercând să ghicim la ce distanță se trăgea. Focurile de armă se auzeau surd. Apoi, dintr-odată, o ploaie de metal a căzut peste casă. Tata ne-a apucat pe mine și pe sora mea de câte o aripă și ne-a zvârlit în pivniță. Acolo am stat o vreme, desculțe, învelite într-un preș vechi, în beciul care mirosea a varză murată, până când nu s-au mai auzit nici împușcături, nici maşini.

Citește mai mult