Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Ce înseamnă să fii ventilat mecanic?

Terapie iniensivă, Bergamo

Foto: Piero CRUCIATTI / AFP / Profimedia

Multe dintre cazurile severe de Covid-19 ajung să fie ventilate mecanic, dar puțini știu ce presupune această manevră. Când mi-am început eu rezidențiatul într-o unitate de coronarieni, m-a impresionat o imagine: un domn în vârstă de 73 de ani era intubat, ventilat mecanic, în comă indusă. A stat așa două săptămâni.

Nu e nicio plăcere sau joacă aici. Decizia de a ventila un pacient se ia pe indicații precise. Nu e ușor nici pentru pacient, nici pentru medic. Când se decide ventilarea, echipa ATI sedează pacientul, îi introduce un tub până în trahee, configurează ventilatorul ca să țină funcția respiratorie la parametri normali, păstrează de regulă pacientul în comă artificială. Pentru respectivul om e un coșmar, chiar dacă el stă inconștient. Alimentarea normală iese din calcul, ea fiind realizată pe venă. Statul prelungit în pat predispune la escare. Masa musculară se topește. Riscurile de a dezvolta stricturi pe trahee sunt mari. Riscurile de a face infecții bacteriene sunt și mai mari. Riscul de deces este și el mare.

Ventilatorul umflă plămânii cu aer, la intervale prestabilite, asigurând continuarea schimburilor gazoase dintre organism și mediul înconjurător. Avem nevoie de oxigen să trăim, cred că oricine știe asta. Avem nevoie să eliminăm prin respirație dioxidul de carbon produs în ciclurile respiratorii, deoarece este toxic. Când plămânii sunt prinși în procese inflamatorii mari, așa cum se poate întâmpla în infecția cu SARS-Cov-2, ventilația mecanică poate menține schimburile gazoase, fără ea decesul producându-se rapid.

Tehnica este invazivă, pentru că un tub este introdus prin gură, până în trahee. În anumite cazuri, tubul se trece prin piele, printr-o traheostomă (când există un blocaj superior, să zicem o formațiune tumorală care nu permite pasajul tubului). Tehnicile pot fi, în mare, cu presiune pozitivă atunci când aparatul introduce aer în plămâni, sau cu presiune negativă, atunci când aerul este supt prin stimularea mișcărilor cutiei toracice.

În Covid-19 apare sindromul de detresă respiratorie, indicație clară pentru ventilare. În ARDS, cauza poate fi o inflamație extinsă a țesutului pulmonar, un proces infecțios care afectează celulele implicate în schimbul respirator, o alterare a surfactantului (lichid care influențează tensiunea superficială la nivelul săculeților alveolari, crește complianța pulmonilor, previne colapsul), o hiperactivare a sistemului imun. Toate fenomenele apar în Covid-19, degradând sever schimbul de O2 și CO2. Majoritatea cazurilor de Covid-19 sunt ușoare/medii, dar în 5% prezentările sunt severe, iar de aici se poate ajunge în detresă, cu nevoie de intubare și ventilație mecanică pe o anumită perioadă de timp, cu toate componentele negative enumerate mai sus.

Articol publicat pe Leapșa de sănătate.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Parte din criza de acuma se datoreaza industriei farmaceutice si de echipamente medicale. Pentru a pune pe piata echipamente medicale, trebuie sa treci prin furcile caudine ale omologarii lor. Ceea ce inseamna cel putin 3 ani, plus niste milioane de euro cheltuite doar pentru a le pune pe piata.
    Nu spun ca nu trebuie omologare, dar ceea ce s-a intamplat inainte de Covid a semanat mai mult cu politici de mentinere de monopoluri pe piata de echipamente medicale.
    Se vede foarte clar in cazul ventilatoarelor: preturi ridicate, productie limitata pentru un produs pe care o echipa de vreo 15 oameni din Timisoara (vezi VentilaTM) au reusit sa il proiecteze si sa il testeze partial aproape de la 0 in cam 1 luna de zile. Iar cu printare 3D, poti sa ajungi la o productie de cateva sute de bucati pe zi - in 10 zile depasesti numarul de ventiloare mecanice existente in Romania.
    • Like 1
  • Roxana B check icon
    Domnule Doctor in fine o prezentare realista a ceea ce inseamna"pacientul e pe ventilator"
    Cei care nu sint in bransa nu stuu ce inseamna.
    Pt multi, refuzul medicilor de a intuba un pacient in asemenea conditii ests echivalat cu condamnarea la moarte a pacientului, fara a lua in considerare alti factori de risc.
    Presa toarna si ea gaz peste foc, pt audienta.
    Nu stiu care e situatia in Ro, desi dupa cifrele publicate nu e tocmsi rea.
    InElvetia sint peste 22 de mii de cazuri confirmate, aprox 700 de decese, si totusi nu e bulibaseala care exista la ora actuala in Ro, unde bsnuiesc ca pina acum sint sub 200 de decese la o populatie de 20 de milioane.
    Elvetia are 8 milioane de oameni peste 22 de mii de cazuri, in jur de 800 de decese....si nimeni nu se isterizeaza.Spitalele din cantonul Aargau sau Zurich au sub 25% paturi ocupate la intensive care.
    Sa nu mai vbim de Germania.

    • Like 2
  • Ion check icon
    Ar fi bine sa existe si la noi legislatie asa cum este in SUA si sa nu fie lasat totul la latitudinea medicilor. Eu NU sunt de acord cu intubarea si cu resuscitarea. Mi-ar placea sa am o astfel de optiune legala.
    • Like 0
  • Nume check icon
    Nici nu pot sa imi imaginez acest lucru.
    Aceasta este o problema majora de sanatate si nu marea "plictiseala" din izolarea de acasa cu internet, filme, mancare la discretie, etc.
    • Like 4


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult