Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Ce luăm cu noi din 2021, în 2022?

Ce luăm cu noi

Foto: Getty Images

A sosit momentul acela prielnic retrospectivei și în retrospectivă, nu pot să nu simt că ne pregătim să intrăm în al treilea an marcat de pandemie, exact așa cum l-am întâmpinat și pe 2021. Adică plini de optimism că ”la anul va fi mai bine”.

Să tot fie vreo două săptămâni de când analizez optimismul (naivitatea, ar spune unii) acesta, dar abia acum mi-am găsit cuvintele pentru a și scrie despre el.

”Forming, storming, norming and performing” - modelul Tuckman

În anii ‘60, psihologul Bruce Tuckman a concluzionat pentru întâia oară acest proces de funcționare a echipelor. Cei 4 pași identificați sunt definitorii nu doar pentru experiența grupurilor la locul de muncă, ci chiar și pentru felul în care s-au desfășurat lucrurile de la debutul pandemiei, până în prezent. 

Forming - etapa în care ne-a fost introdus un nou context despre care nu știam mare lucru, dar în care am fost forțați să conviețuim… să supraviețuim. A fost faza în care s-a construit fundația noii normalități.

Storming - etapa de asalt, în care mulți dintre noi au încercat să se impună pe o poziție superioară în raport cu tot ceea ce se petrecea în jur. Etapă care a contribuit la a face diferența între lideri și oportuniști, etapă în care s-a pendulat periculos între confruntări, scepticism, lipsă de motivație, burnout și lista poate continua.

Norming - etapa în care noua realitate a început să capete forme concrete, prin proceduri adaptate la noile nevoi, prin norme, valori, obiective. Etapă în care am putut vedea rezultatele adaptării noastre la contextul unic și în care echilibrul organizațional a căpătat noi valențe.

Performing - în mod normal, această etapă este caracterizată de independență, de o autonomie bine definită, ce permite echipelor (membrilor lor) să funcționeze corespunzător chiar și în lipsa unei monitorizări stricte/atente. În analogia pe care am îndrăznit să o fac, această etapă cred că este exact momentul în care ne aflăm noi acum. 

Adaptarea nu este ceva unic sau singular. Este un proces continuu, la care trebuie să rămânem conectați pentru a performa.

Dacă privim anii marcați de pandemie prin prisma modelului Tuckman, putem înțelege că cel puțin (dar nu numai) la nivel de piață a muncii am acceptat schimbarea, ne-am adaptat la ea și am evoluat. Poate, în anumite cazuri, mai mult decât am fi făcut-o înainte. Așadar, acum nu ne mai rămâne decât să facem performanță.

Ce e important de ținut minte e că putem face asta, doar luând cu noi în 2022 o parte din tot ceea ce am înțeles, învățat, îmbrățișat nou în 2021.

  1. Trebuie să contribuim cu toții, indiferent de rol, pe a crea un mediu de lucru sănătos. Și să facem asta nu doar pentru că ”așa trebuie”, ci pentru că suntem cu adevărat dedicați unui astfel de obiectiv.
  2. Incertitudinea și remote nu au doar implicații negative. Incertitudinea, deși obositoare în lipsa unui antrenament susținut al mindsetului, ne menține alerți și implicați, în timp ce asupra noțiunii de remote nu mai avem niciun dubiu că funcționează și că nu va dispărea prea curând din noile politici organizaționale.
  3. Se lucrează pentru obiective, împlinire și satisfacție, nu pentru șefi și asta s-a tradus și va continua să se traducă în abordări centrate cu adevărat pe oamenii din organizații. Cred că 2020 și 2021 ne-au dat niște lecții foarte importante în acest sens, lecții pe care este vital să le punem în bagajul nostru pentru 2022.
  4. Cultura aprecierii la locul de muncă are mai puțin a face cu aspectele financiare ale recompensării, și mai mult cu o perspectivă intrinsecă a oamenilor, asupra rolului lor. Altfel spus, experiențele cumulate ale unui angajat determină adevărata motivație a acestuia.
  5. Resursele umane fac casă bună cu digitalizarea și tehnologia va continua să joace un rol major atât în ceea ce privește procedurile sau modalitățile flexibile de lucru, cât și în maniera de comunicare a companiilor intern și extern.

În retrospectivă și în doar câteva cuvinte, cred că da, în cea mai mare parte, am petrecut al doilea an de pandemie cum l-am petrecut și pe primul: navigând printre toate valurile provocate de Covid-19. Vestea bună este că nu ne-am antrenat degeaba, deoarece și 2022 va continua în aceeași notă. Vestea rea este că ne așteaptă încă un an cu dificultăți și provocări pe toate palierele vieții. Dar acum suntem mai pregătiți.

În ceea ce privește resursele umane, pot spune că specialiștii din domeniu și departamentele din companii au dovedit o capacitate extraordinară de a gestiona tot volumul uriaș de modificări forțate sau anticipate. Mulți chiar au strălucit și 2022 va aduce cu sine noi oportunități de a fi strategici și inspirați în timp real și de a contura viziuni de viitor care să ofere curaj și oportunități de a șlefui abilități personale, mai mult ca niciodată.

Gata! Am acceptat că relația noastră cu munca s-a schimbat pentru totdeauna. De acum ne putem concentra cu adevărat asupra tendințelor și lecțiilor trecutului, care conturează viitorul. Viitorul apropiat, cel puțin. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nume check icon
    Clar, relația noastră cu munca s-a schimbat. Chiar vorbeam deunăzi cu domnii de la benzinăria din colt cum a fost cu "remote" în 2020 și dacă o sa mai stea acasă și în 2020 sau încearcă sistemul "hibrid". Mi-a spus ca nu știu încă pentru ca nu și-au stabilit încă obiectivele pe 2022 care sa le aducă satisfacții și împliniri profesionale. Mai ales ca au aflat ca la supermarket nu mai cer bani, ci te întreaba cum lucrezi (remote sau hibrid) și ca plătești bunurile în funcție de obiectivele atinse.
    • Like 0
  • Ce luam ? HOTIA....o sleacta de HOTI familiari si familiali ( poporul roman ) condusi de niste PORCARI notorii ( decizionalii ). Formula perfecta de a merge inainte ( ironic ). Si ca urare de sarbatori sa va stea SARMAUA in gat....ca oricum totul trece prin STOMACUL consumismului !
    ( catre un general valabil populist romanesc )
    • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult