Ce mai poate face Putin până la inevitabilul colaps militar al armatei ruse

Foto: AFP/ Profimedia

Câteva rânduri despre aproape inevitabilul colaps militar al armatei ruse, dar și despre cum ceasul politic asupra capacității Ucrainei de a recâștiga controlul asupra sud-estului țării ticăie.

- Într-o analiză separată de cea zilnică privind frontul, de data aceasta consacrată dorinței de anexare de teritorii a lui Vladimir Putin, Institutul pentru Studiul Războiului din Washington scrie că este foarte probabil ca „în următoarele luni” Vladimir Putin să anexeze direct la Federația Rusă părțile ocupate din sudul și estul Ucrainei, adică Donbasul, regiunea Herson de la nord de Crimeea și coridorului terestru dintre cele două, până la Mariupol.

- Analiștii ISW, Katherine Lawlor și Mason Clark, avertizează că Putin ar putea invoca apoi doctrina militară rusă pentru a amenința cu folosirea armelor nucleare în cazul în care ucrainenii încearcă să-și recucerească teritoriile pierdute de la începutul invaziei. Doctrina respectivă prevede folosirea armelor nucleare „în cazul unei amenințări existențiale la adresa Federației Ruse”.

- După anexare, Putin va afirma atunci, direct sau indirect, că doctrina rusă care permite utilizarea armelor nucleare pentru a apăra teritoriul rus se aplică acelor teritorii nou anexate. Astfel de acțiuni ar amenința Ucraina și partenerii săi cu un atac nuclear dacă contraofensivele ucrainene pentru eliberarea teritoriului ocupat de ruși vor continua”, scriu cei doi analiști ISW.

- Potrivit celor doi analiști, există două posibilități: Putin ori va forța o ocupare mai largă a Ucrainei, iar în acest caz armata rusă va eșua, ori liderul de la Kremlin înțelege slăbiciunile armatei sale și va anexa teritoriile deja ocupate.

- În evaluarea specială a ISW se mai precizează că calendarul lui Putin pentru anexare depinde probabil de măsura în care înțelege starea degradată a armatei ruse în Ucraina. Armata rusă nu a atins încă obiectivele teritoriale declarate de Putin de a securiza toate regiunile Donețk și Lugansk și este puțin probabil să o facă.

- Analiștii ISW observă că dacă Putin își înțelege slăbiciunea militară, probabil că va grăbi anexarea și va introduce rapid descurajarea nucleară în încercarea de a păstra controlul asupra teritoriului ucrainean pe care Rusia îl ocupă în prezent.

- Dacă Putin consideră că forțele ruse sunt capabile de progrese suplimentare, probabil că va amâna anexarea în speranța că va acoperi mai mult teritoriu cu ea, mai arată evaluarea ISW. În acest caz, conducerea sa slabă și contraofensivele ucrainene ar putea conduce armata rusă către o stare de colaps.

- Putin ar putea încerca, de asemenea, să mențină atacurile rusești în timp ce mobilizează forțe suplimentare. El ar putea amâna anunțarea anexării mult mai mult în acest caz, așteptând până când întăririle ar putea ajunge pentru a câștiga mai mult teritoriu de anexat, spune ISW.

- Ucraina și partenerii săi occidentali au probabil o fereastră îngustă de oportunitate pentru a sprijini o contraofensivă ucraineană asupra teritoriului ocupat, înainte ca Moscova să îl declare parte din Federația Rusă, dar și să elaboreze un plan coerent de răspuns la amenințarea cu un atac nuclear, care ar putea urma anexării, mai arată analiza specială ISW, care subliniază necesitatea imediată a unei ofensive ucrainene.

- Consecințele politice și etice ale unei îndelungi ocupații ruse a sud-estului Ucrainei ar fi devastatoare pentru viabilitatea pe termen lung a statului ucrainean, mai remarcă cei doi analiști ISW.

- Kremlinul are multe modele de guvernare a teritoriilor anexate bazate pe sistemul federal complex și variat al Rusiei. Teritoriile ocupate ar putea fi încorporate ca oblasturi (unitatea administrativă care cuprinde cea mai mare parte a Rusiei și este aproximativ similară cu statele americane), republici (cum ar fi peninsula Crimeea anexată ilegal în 2014), orașe federale (cum ar fi cele două orașe principale ale Rusiei, Moscova și Sankt Petersburg), oraș strategic (cum ar baza navală de la Sevastopol) sau o structură organizatorică complet nouă. 

- De asemenea, Kremlinul ar putea alege să transforme mai întâi teritoriile ocupate în „republici populare” proxy ca pas intermediar sau să ofere o cale treptată către anexare. În prezent, ISW nu poate prognoza calea spre anexare pe care Kremlinul o va urma, dar recentele comentarii oficiale ale Rusiei sugerează că anexarea totală este în prezent cea mai probabilă.

- Valul planificat de anexări al Kremlinului ar putea include și teritorii proxy din afara Ucrainei. Liderul nou ales al Osetiei de Sud, una dintre cele două regiuni proxy ruse din Georgia create și apărate de armata rusă în timpul și după invazia rusă a Georgiei din 2008, a declarat la 11 mai că așteaptă un „semnal” de la Moscova pentru organizarea unui referendum privind alăturarea Rusiei. Predecesorul său a spus în discursul său din 9 mai că guvernul său a depus deja documente pentru pregătirea și determinarea unei date pentru referendumul de aderare.

- ISW observă că oficialii din Abhazia, cealaltă regiune anexată de Rusia din Georgia, au declarat la 31 martie că susțin, dar nu împărtășesc aspirațiile Osetiei de Sud de a se alătura Rusiei, indicând că Abhazia probabil nu va fi inclusă într-o operațiune de anexare a Rusiei.

- Separat, directorul de Informații Naționale al SUA, Avril Haines, a avertizat pe 10 mai că Putin caută o punte terestră către regiunea separatistă a Republicii Moldova, Transnistria, dar nu are în prezent capabilitățile militare pentru a atinge acest obiectiv. Kremlinul poate aproba anexarea Transnistriei sau poate recunoaște independența autodeclaratei Republici Moldovenești Nistrene pentru a stabili condițiile pentru viitoare operațiuni în Moldova sau în sud-vestul Ucrainei. Asemenea acțiuni rusești ar urma, probabil, să urmeze stabilirea controlului militar al Ucrainei ocupate și să țină seama de faptul că Rusia aproape sigur nu are capacitatea militară de a ocupa părțile Ucrainei, inclusiv Odesa, care ar fi necesare pentru un astfel de pod de uscat, mai observă ISW.

- Kremlinul intenționează probabil să anexeze toate teritoriile pe care dorește să le încorporeze în Rusia deodată, în loc să eșaloneze procesul de anexare. Kremlinul crede probabil că anexarea în masă ar minimiza longevitatea indignării internaționale. Comunitatea internațională a normalizat în cele din urmă relațiile cu Rusia în urma invaziei Georgiei din 2008 și a stagnării invaziei Ucrainei din 2014 și a anexării ilegale a Crimeei. Putin ar încerca probabil să reproducă acest model, deși actuala unitate occidentală pare că nu vrea să mai repete aceeași greșeală.

- Kremlinul va trebui să stabilească structuri de securitate și administrație relativ cuprinzătoare în teritoriile sale ocupate înainte de a putea anunța o anexare efectivă. Rezistența neașteptat de puternică a Ucrainei în combinatul siderurgic Azovstal de la Mariupol, precum și protestele anti-ocupație și activitățile partizane din Herson și alte zone ocupate, au încetinit probabil calendarul propus de Kremlin. Kremlinul se așteaptă probabil la o reacție puternică în teritoriile ucrainene ocupate atunci când declară anexarea oficială și, prin urmare, încearcă să despartă grupurile de partizani și de opoziție înainte de a merge mai departe cu anexarea, probabil prin eforturile de control al populației, spun cei doi analiști ISW.

- Kremlinul trebuie, de asemenea, să depună eforturi pentru a transforma ocupația sa militară a teritoriilor ucrainene într-o serie de administrații politice capabile să guverneze regiunile rusești nou bătute înainte de a putea anexa oficial acele teritorii. Acest proces va dura, deoarece Kremlinul va zdrobi mișcările de opoziție, va aresta sau ucide oficiali ucraineni locali, va eradica structurile locale de guvernare ucrainene și le va înlocui cu administratorii ruși sau colaboratorii ucraineni. Cu cât forțele ruse trebuie să controleze și să supună mai mult timp teritoriul ucrainean ocupat, cu atât va fi mai dificil pentru Ucraina să reconstruiască structurile administrative și de guvernare locale în acele zone, dacă își pot recăpăta controlul teritoriului. Ceasul politic asupra capacității Ucrainei de a recâștiga controlul asupra sud-estului ticăie, observă ISW.

- Anexarea directă la Rusia a oricăror zone din Ucraina ocupată ar schimba permanent cadrele juridice pre-invazie codificate în Acordurile de la Minsk II și ar împiedica revenirea la orice fel de status quo de dinainte de război. Recunoașterea de către Putin a „independenței” acelor state, imediat înainte de invazia din februarie, a schimbat deja în mod oficial situația, desigur. Dar, în timp ce teoretic ne-am putea imagina că Putin schimbă acea „independență” pentru o întoarcere la cadrul Acordurilor de la Minsk II, este aproape imposibil să ne imaginăm că acceptă o retrocedare a teritoriului pe care l-a anexat oficial Federației Ruse, se mai arată în evaluarea ISW.

- Anexarea teritoriilor ucrainene este probabil singura „rampa de ieșire” pe care Putin este interesat să o urmărească în acest moment. Chiar și această opțiune de salvare, care nu atinge obiectivele inițiale de război ale Kremlinului de schimbare completă a regimului la Kiev, ar fi o lovitură devastatoare pentru Ucraina și este probabil rezultatul minim pe care Kremlinul este dispus să-l accepte.

- Dacă Putin poate declara victoria prin anexarea unor zone mari de teritoriul ucrainean, el poate vinde mai bine costurile războiului populației ruse și oricărei audiențe globale simpatice. Kremlinul și-a justificat în mod absurd războiul de agresiune neprovocat împotriva Ucrainei ca apărând Republicile Populare Donețk și Lugansk de agresiunea „nazistă” ucraineană și de un presupus genocid planificat împotriva vorbitorilor de limbă rusă. Kremlinul evaluează probabil că trebuie să-și consolideze și să-și justifice câștigurile prin a anexa cel puțin porțiunile ocupate în prezent din regiunile Lugansk și Donețk, dacă încearcă să mențină această narațiune și să pretindă că a atins obiectivele declarate ale războiului, observă ISW.

- Kremlinul nu s-a angajat serios în negocierile sale superficiale cu Ucraina la Istanbul în martie și aprilie. După anexarea teritoriului ucrainean, Kremlinul va încadra cererile negociatorilor ucraineni de returnare a teritoriului suveran al Ucrainei drept cereri absurde ca Rusia să renunțe la propriul teren și să le respingă, mai observă analiștii ISW.

- Un colaps militar rusesc combinat cu alte succese ucrainene pe câmpul de luptă sau acceptarea de către Kremlin că un colaps militar este iminent sunt probabil singurele alte circumstanțe în care Putin ar accepta ceva mai puțin decât obiectivele sale declarate pentru această fază a războiului. Colapsul nu înseamnă neapărat o capitulare în masă sau o ruinare a armatei ruse. Un colaps militar rusesc ar fi mai probabil similar cu starea armatei franceze din aprilie până în iunie 1917 în timpul Primului Război Mondial, când peste jumătate din diviziile din armata franceză au refuzat să intre în ofensivă din cauza moralului zdrobit, amintește ISW.

- Armata rusă nu va fi complet distrusă și nici nu ar trebui să părăsească Ucraina înainte de a ajunge în stare de colaps. Cu toate acestea, o armată rusă prăbușită și-ar pierde capacitatea de a funcționa ca o forță de luptă coerentă. Dacă acest lucru s-ar întâmpla, Putin s-ar putea simți obligat să accepte mult mai puțin decât obiectivele sale actuale declarate.

- ISW evaluează că restul acestei faze a războiului din Ucraina va urma probabil unul dintre cele trei cursuri: fie forțele ruse vor anexa teritoriul ucrainean ocupat în Rusia, armata rusă va zăbovi pentru mai mult timp în încercarea de a mobiliza forțe suplimentare, fie armata rusă va continua să urmărească obiective militare imposibile cu resurse insuficiente și, în cele din urmă, se va prăbuși în următoarele luni. Mobilizarea nu exclude colapsul militar.

- În ciuda eșecurilor sale militare convenționale, singura rampă de ieșire pe care Kremlinul pare să o ia în considerare este victoria cel puțin parțială. Dacă Putin anexează teritoriile ocupate și conflictul se instalează pe noi linii de front, Kremlinul și-ar putea reconstitui forțele și ar putea reînnoi invadarea Ucrainei de către Putin în următorii ani, de data aceasta dintr-o poziție de mai mare forță și avantaj teritorial.

- ISW mai observă că fiecare zi în care Ucraina ocupată rămâne sub controlul Rusiei este o altă zi de abuzuri oribile ale drepturilor omului, degradarea vizată a structurilor de guvernare ucrainene și „filtrarea” populațiilor civile. Dacă forțele ucrainene nu vor relua sud-estul Ucrainei înainte ca Moscova să anexeze acel teritoriu, Kievul ar putea constata că sud-estul a devenit iremediabil blocat în aceeași situație cu care s-a confruntat Crimeea din 2014.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp