Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

A apărut primul AI care „angajează” oameni. Ce sarcini poți primi de la inteligența artificială?

Inteligenta artificiala / sursa foto: Profimedia

sursa foto: Profimedia

Inteligența artificială angajează oameni. RentAHuman.ai este un site care funcționează exact pe această inversare de roluri, iar numele său, simplu și sincer, ascunde o ironie discretă: te face să zâmbești înainte să realizezi ce se întâmplă. Platforma oferă sarcini pe care algoritmii nu le pot îndeplini: să mergi undeva, să vezi cu ochii tăi, să fotografiezi, să confirmi că lumea reală mai există. Omul acceptă, execută, trimite dovada și primește plata. Fără CV, fără interviu, fără promisiuni de carieră. Doar o relație de muncă minimalistă, precisă și lipsită de emoție.

La prima vedere, totul poate părea o curiozitate tehnologică. Dar privită mai atent, această situație relevă ceva mai profund: nu suntem doar martori ai progresului, ci părtași la o reorganizare subtilă a rolului nostru în lume. Nu mai suntem utilizatori ai inteligenței artificiale; suntem extensia ei mobilă. Algoritmul gândește, planifică, decide; trupul uman merge, vede și confirmă. Rațiunea rămâne în cloud; corpul răspunde de detaliile realității.

Ironia subtilă e că nu suntem chemați pentru viteza sau precizia noastră, ci pentru imperfecțiune: pentru intuiție, pentru capacitatea de a simți când instrucțiunile nu se potrivesc cu situația. Algoritmul știe ce e optim. Omul știe când optimul devine incomod. Și de multe ori, aceste două lumi nu se întâlnesc.

Algoritmul excelează într-o lume a datelor curate. Lumea reală, însă, insistă să rămână imprevizibilă: uși care se închid, oameni care răspund altceva decât întrebi, circumstanțe care „depind”. În acest spațiu, omul devine indispensabil, nu ca decident, ci ca mediator între calcul și viață.

Problema nu este executarea sarcinilor. Am mai făcut asta. Problema este că decizia, odată automatizată, nu mai aparține nimănui care să poată răspunde. Algoritmul nu cunoaște remușcarea, nu are scrupule. Omul, în schimb, le poartă cu el, chiar și atunci când doar „a urmat instrucțiunile”.

Așadar, miza nu e viitorul muncii, ci viitorul responsabilității. Când decizia e calculată de o mașină, iar consecința e trăită de un om, diferența dintre eficiență și sens devine o problemă morală, nu tehnică.

Inteligența artificială angajează oameni. Nu pentru inteligența lor, ci pentru ceea ce nu poate fi programat: discernământul, prezența și capacitatea de a simți că ceva nu e în regulă, chiar dacă totul pare perfect logic.

Și poate că într-o zi vei primi o notificare de la un agent care nu știe cine ești, dar știe exact ce vrea de la tine. Poate atunci, gestul cu adevărat uman va fi să te oprești o clipă și să te întrebi nu dacă e eficient, nu dacă e plătit, ci dacă e potrivit. Această întrebare, deocamdată, nu apare nicăieri în aplicație.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • s-a format undeva o baza legala astfel incat AI sa aiba personalitate juritica? are vreo entitate AI cont in banca? cum isi plateste angajatii?
    • Like 0
  • Ovidiu check icon
    Culmea e că articolul de mai sus pare a fi creat tot cu inteligența artificială. E în stilul propriu de exprimare al ChatGPT. Un argument în plus că AI poate ușor înlocui oamenii, la acest nivel de comentarii, pe platformele de jurnalism și opinii.


    • Like 2
    • @ Ovidiu
      IraM check icon
      Interesanta observatie.
      Oare nu o fi o traducere cu chatgpt a vre-unui articol luat de undeva?
      • Like 1


Îți recomandăm

Copertă Scrisoare pentru Augustin

Deși produc distorsiuni grave, cu impact puternic, statele lumii intervin tot mai des în ordinea spontană a pieței, creând în ultimele decenii cetățenilor așteptarea că cineva are obligația „să-i salveze”. Cu cât statul acționează mai mult prin reglementări cu scop, cu atât blochează ordinea spontană a pieței și obține efecte greu de reparat. Lucian Croitoru remarcă faptul că trăim într-o disonanță cognitivă de amploare istorică la nivel planetar: același om care dimineața respectă un contract, seara votează pentru politici care subminează contractul. Dar nu o face din ipocrizie, scrie autorul.

Citește mai mult

Prof.dr. Victor Costache

La finalul săptămânii trecute, Casa Națională de Asigurări de Sănătate a publicat în cadrul procesului de transparență legislativă un proiect de ordin care modifică normele tehnice pentru programele naționale de sănătate. Documentul introduce o formulă de calcul care ar trebui să se aplice la nivel de județ, pentru a stabili dacă spitalele publice au o „capacitate depășită”- numai în acest caz urmând a fi contractați furnizori privați pentru îngrijirea pacienților. Cu alte cuvinte, spun asociațiile de pacienți și patronatele din industrie, se urmărește reducerea accesului cetățenilor la tratament. CNAS spune însă că efectul va fi exact opus.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Casa dintre blocuri / sursa foto: Mystage.ro

Afrim este regizorul care a înțeles ceva esențial despre cum funcționează psihicul uman: că ceea ce ne marchează profund nu sunt doar evenimentele mari, spectaculoase, catastrofice, deși acestea își fac din plin loc pe scenele lui. Ceea ce ne marchează sunt gesturile mărunte, repetitive, tăcerile prea lungi la masa de seară, privirea unui părinte care nu reacționează, melodia care se aude mereu din camera de alături.

Citește mai mult
sound-bars icon