sursa foto: Profimedia
Inteligența artificială angajează oameni. RentAHuman.ai este un site care funcționează exact pe această inversare de roluri, iar numele său, simplu și sincer, ascunde o ironie discretă: te face să zâmbești înainte să realizezi ce se întâmplă. Platforma oferă sarcini pe care algoritmii nu le pot îndeplini: să mergi undeva, să vezi cu ochii tăi, să fotografiezi, să confirmi că lumea reală mai există. Omul acceptă, execută, trimite dovada și primește plata. Fără CV, fără interviu, fără promisiuni de carieră. Doar o relație de muncă minimalistă, precisă și lipsită de emoție.
La prima vedere, totul poate părea o curiozitate tehnologică. Dar privită mai atent, această situație relevă ceva mai profund: nu suntem doar martori ai progresului, ci părtași la o reorganizare subtilă a rolului nostru în lume. Nu mai suntem utilizatori ai inteligenței artificiale; suntem extensia ei mobilă. Algoritmul gândește, planifică, decide; trupul uman merge, vede și confirmă. Rațiunea rămâne în cloud; corpul răspunde de detaliile realității.
Ironia subtilă e că nu suntem chemați pentru viteza sau precizia noastră, ci pentru imperfecțiune: pentru intuiție, pentru capacitatea de a simți când instrucțiunile nu se potrivesc cu situația. Algoritmul știe ce e optim. Omul știe când optimul devine incomod. Și de multe ori, aceste două lumi nu se întâlnesc.
Algoritmul excelează într-o lume a datelor curate. Lumea reală, însă, insistă să rămână imprevizibilă: uși care se închid, oameni care răspund altceva decât întrebi, circumstanțe care „depind”. În acest spațiu, omul devine indispensabil, nu ca decident, ci ca mediator între calcul și viață.
Problema nu este executarea sarcinilor. Am mai făcut asta. Problema este că decizia, odată automatizată, nu mai aparține nimănui care să poată răspunde. Algoritmul nu cunoaște remușcarea, nu are scrupule. Omul, în schimb, le poartă cu el, chiar și atunci când doar „a urmat instrucțiunile”.
Așadar, miza nu e viitorul muncii, ci viitorul responsabilității. Când decizia e calculată de o mașină, iar consecința e trăită de un om, diferența dintre eficiență și sens devine o problemă morală, nu tehnică.
Inteligența artificială angajează oameni. Nu pentru inteligența lor, ci pentru ceea ce nu poate fi programat: discernământul, prezența și capacitatea de a simți că ceva nu e în regulă, chiar dacă totul pare perfect logic.
Și poate că într-o zi vei primi o notificare de la un agent care nu știe cine ești, dar știe exact ce vrea de la tine. Poate atunci, gestul cu adevărat uman va fi să te oprești o clipă și să te întrebi nu dacă e eficient, nu dacă e plătit, ci dacă e potrivit. Această întrebare, deocamdată, nu apare nicăieri în aplicație.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.