Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Ce nu spune grupul de WhatsApp făcut de trei „femei mișto”

Femeie la laptop

Foto: Profimedia Images

- Hellooo!!! Ce faceți, femei mișto?!

„Femei mișto” se numește micul nostru grupuleț de whatsapp, în care suntem 3 prietene, doar atât. Cred că atunci când am creat grupul era una din zilele acelea în care aveam nevoie să ne simțim… „mișto”.

În ultima lună am vorbit la telefon cu cele două doamne, prietene de suflet, cred că de 2 ori. De obicei mai scrie una din noi câte un mesaj la 2 zile. Un gând bun, o fotografie, o trăznaie, te miri ce, din care se pornește o conversație și care ne păstrează conectate. Cam de 2 săptămâni însă, s-a așternut liniștea..

- Mi-i dor de voi, măh! Am scris și am adăugat niște emoticoane cu pupicei și îmbrățișări.

- Măh, frumoaselor! Vă pupăcesc! răspunde una din ele.

Eu, nemulțumită, vreau mai mult. Chiar îmi este dor de ele. Poveștile noastre nu sunt niciodată doar despre starea vremii, ce am mai făcut de mâncare, care-i treaba pe la serviciu sau ce surprize ne fac copiii. Suntem pansament pentru suflet una pentru cealaltă. O gură de aer, o vorbă caldă și o inimă deschisă la a fi prezentă cu adevărat pentru cealaltă.

- Dragelor, eu sunt pe deadline, deci până duminică mucles, răspunde și cealaltă, a treia „femeie mișto”.

O provoc:

- Iar??

- Proiect, carte, podcast, clienți, adaugă ea.

- Cam multe deadline-uri în ultimul timp, continui să o provoc. De trăit când mai trăiești?!

Am simțit că nu e momentul prea bun, că aș fi continuat.

Ce nu vede ea din papucii ei se vede însă prea bine din ai mei. Mai mereu avem nevoie de un altul care să ne arate ce nu vedem. Pentru că nu vedem. Așa cum nu ne vedem nici lungul nasului. Avem nevoie de un altul chiar dacă, nici atunci când ni se spune, nu vedem, decât dacă ne oprim și ne uităm cu mare, foarte mare atenție și curiozitate.

Trăim cu deadline-uri peste deadline-uri. În fiecare zi. Trăim pentru clienții noștri, trăim ca să facem bani, ca să ne creștem copiii, ca să ne schimbăm mașina, telefonul și mai te miri ce. Muncim ca sclavii, chiar dacă spunem că ne place ceea ce facem. Când ești în burnout și nu mai ai aer, nu mai contează cât de mult îți place ceea ce faci, câți bani, câte case, câte și mai câte..

Pentru noi, doar pentru noi, fără să fim egoiști și să nu ne pese de ceilalți, când mai trăim?

Poate azi doar aveam nevoie de un prieten. Dar, ca să simțim nevoile astea, e nevoie să ne oprim. Măcar puțin.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mamăăă! Ce articol ”profund”. Sunt de-a dreptul răvășit :-) :-)
    Dacă atât le duce capul pe ”femeile mișto”, atunci eu vreau unele nasoale :-) :-)
    • Like 1


Îți recomandăm

Ferma Cernat

În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.

Citește mai mult

Radu Jude la Paris

Adevărul e că nu ieșim în lume cu prea multe. Cu excepția performanțelor câtorva sportivi, începând cu David Popovici, a câtorva companii private care au trecut granița și aspiră la statutul de unicorni și a filmelor din „noul val”, România nu iese prea mult în evidență. De aceea, orice „ieșire în lume” face foarte mult bine imaginii unei țări în deficit uriaș de imagine internațională.

Citește mai mult

Marina Axentii

La doar 27 de ani, Axentii Marina (foto) se află pe un parcurs academic remarcabil. Originară din România, ea este doctorandă în domeniul Ingineriei Produselor Alimentare la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, iar în prezent își desfășoară activitatea de cercetare peste ocean.

Citește mai mult

Theodor Paleologu, diplomat și președinte al Fundației Paleologu. Foto: Inquam Photos / Bogdan Buda

Pe fondul ascensiunii extremismului la nivel mondial, mulți se întreabă acum ce s-a întâmplat cu societatea și de unde a ieșit la lumină ura aceasta aproape perceptibilă fizic între oameni care nici nu se cunosc personal. Căci trăim, iată, vremuri în care amenințarea și injuriile sunt elemente la ordinea zilei. Mulți aproape că le ignoră, pentru că, pe nesimțite, ele s-au normalizat. Drumul de aici la agresivitate fizică e scurt. Și asupra acestui pericol atrag atenția mulți oameni ai cărților, care știu din istorie ce se întâmplă cu societățile în astfel de perioade.

Citește mai mult

 Chris M

Pentru Chris Simion-Mercurian, scriitoarea și regizoarea de teatru care a pornit visul, și pentru partenerul ei, Tiberiu Simion-Mercurian, întreaga călătorie a însemnat nouă ani de eforturi, sacrificii și momente de criză, dar și întâlniri și emoții imposibil de trăit altfel. „Nouă ani a durat. A început în 2016. A fost foarte complicat. Și foarte impredictibil.

Citește mai mult
Text: Gabriela Hobeanu/ Voce: Mihai Livadaru
sound-bars icon