Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Ce s-a întâmplat la Buzău: spectatorii indignați au părăsit sala. Florin Piersic Jr., mustrat din cauza limbajului din piesa „Vestul Singuratic”

Florin Piersic Jr - Vestul Singuratic - FB

(Foto Facebook Florin Piersic Jr)

Actorii Florin Piersic Jr., Vlad Zamfirescu, Andi Vasluianu şi Corina Dragomir au fost întrerupți și mustrați de public, într-un spectacol la Buzău, o parte dintre cei din sală fiind indignați de limbajul pe care îl folosesc personajele din „Vestul Singuratic”. Afișul spectacolului menționează că piesa nu este recomandată persoanelor sub 14 ani, însă în sală se aflau și copii, potrivit Digi24.

La un moment dat, un spectator s-a ridicat şi le-a strigat celor de pe scenă: „Până când aveţi de gând să vă mai bateţi joc!?” Fără să iasă din rol, Florin Piersic Jr. i-a dat acestuia replica: „Până la sfârşit!”, iar publicul a început să aplaude. „Nu cred că acesta este textul original!”, a continuat spectatorul indignat. „Nici eu nu cred!”, a răspuns Piersic. Scena a fost descrisă pe Facebook de impresarul Radu Fefceac.

„Aseară, la Buzău, s-a întâmplat ceva chiar incredibil. După primele reacții dezaprobatoare și plecarea zgomotoasă a mai multor spectatori, lucrurile au început, paradoxal, să se lege. După pauză, din 400 de oameni rămăseseră doar vreo 200. Și – în ciuda micului episod de teatru absurd de care a pomenit Radu Fefceac – la finalul spectacolului am făcut o plecăciune în fața celor rămași în sală, oameni pe fețele cărora am citit cu siguranță entuziasm și multă simpatie.”, a scris pe Facebook Florin Piersic Jr.

„Lecția pe care am învățat-o (din nou): Să nu mai judec niciodată un spectator în funcție de locul în care mă aflu pe hartă. Voi găsi mereu și oriunde spectatori care vor ajunge în rezonanță cu mine, cel de pe scenă, și vor empatiza până la urmă cu trăirile personajului pe sub pielea căruia am intrat”, a conchis actorul.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Să înțeleg ce s-a întâmplat. O trupă de teatru din București merge în provincie să-și prezinte un spectacol, o piesă de teatru prin care actorii se exprimă într-un limbaj grotesc, vulgar pentru a exprima mesajul piesei de teatru cu mijloacele specifice ( o piesă dramatică despre viața într-o familie din Irlanda ). O parte dintre spectatori nu „gustă”, de gustibus non est disputandum, nu-i așa, o astfel de exprimare și părăsesc sala. Pentru acest comportament sunt blamați drept inculți, pudibonzi, țărani needucați, atenție nu de către actori ci de către ziariști și alți oameni care-și dau cu părerea, mesajul operei dramatice fiind tocmai ăsta: nu violenței de limbaj și de comportament, omul încă mai poate fi salvat.
    • Like 2
  • storo check icon
    ....''fiind indignați de limbajul pe care îl folosesc personajele ''...

    Aseara am citit un articol despre intimplarea nefericita de la Buzau, articol care explica si acest limbaj care a creat acest moment urit....ei bine, limbajul de-a dreptul suburban ! repetitiv si suburban....Nici Florin Piersic jr si nici autoarea acestui articol nu precizeaza acest detaliu, lasind sa se inteleaga ca cei din provincie sint mai redusi, neintelegind arta.

    Pe bune acum, nu ne este indeajuns cita mitocanie si vulgaritate vedem clipa de clipa in jurul nostru, mai trebuie sa le vedem si pe scena unui teatru ? Chiar trebuie repetata o injuratura ''carnala'' de mai multe ori pentru a induce o anumita stare/idee? De acord, o piesa de teatru reda o secventa de viata,un sentiment, o poveste asa cum e ea, cu bune si urite dar asta inseamna ca violam , ucidem pe scena doar pt ca asa e povestea ?
    Nu le contest actorilor calitatea profesionala ci doar ce au ales sa joace. Sint ferm convins vulgaritatea nu are ce cauta pe scena decit, poate, accidental.
    Si da, am mers la teatru de mic copil (cred ca aveam vreo 10 ani cind m-au dus ai mei pentru prima data) iar de-a lungul timpului am avut ocazia sa-i vad jucind pe mai toti marii actori romani, insa de nici unul nu-mi aduc aminte sa fi fost vulgar.

    • Like 5
  • Am fost la piese in care a jucat Florin Piersic Jr și a fost magistral.
    E mai greu la tara, dar merge. In 40-50 de ani ajunge și acolo civilizația. Ei încă sunt obișnuiți cu martalogi antologici care nu vor să facă loc tinerilor.
    • Like 1
    • @ Bogdan Storm
      Emil check icon
      EXCESELE NU SUNT BUNE NICI IN TEATRU!
      martalóg m. (turc. martoloz, soldat creștin care servea la forturile turceștĭ, pirat de Dunăre, d. ngr. armatolós, armatól d. árma, pl. ármata [d. it. arma, armă], supt [!] infl. luĭ amártolós [vgr. ῾amartolós, păcătos]. De aicĭ: sîrb. martòloz și -olos, pirat de Dunăre, grănicer turcesc, ung. martolós și -óz, hoț, pirat, negustor de robĭ). Vechĭ. Armatol saŭ haĭduc Grec care păzea drumurile și granițele Imperiuluĭ turcesc (începînd de la Selim II, în sec 17). Cazac grănicer în servicĭu Țăriĭ Româneștĭ: martalogiĭ formaŭ una din diviziunile Cazacilor din Țara Românească (Bălc. 636); haĭducĭ ungurĭ și martologĭ sîrbĭ (Ĭorga, Ist. Arm. Rom. I, 328). Azĭ. Olt. Vechil, logofăt de moșie. – Se zicea și martolog și martolot.
      • Like 3
    • @ Emil
      Hahahahaha tare :)))))) in romana de zi cu zi "martalogul" e ceva mai interesant :)))))
      • Like 0
    • @ Bogdan Storm
      În româna de zi cu zi tu ești prost.
      • Like 3
    • @ Shushaneaua
      Nu ma mai urmariti. Nu ma mai sunati cu amenintari!!!!! Lasati-ma in pace!
      • Like 0
    • @ Bogdan Storm
      Duuuuuu-te.
      • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult