Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de patru ani. Ascultați editorialele audio publicate pe platforma noastră și testați viitorul tehnologiei. Am implementat conversația vocală direct în browser. Apăsând pe butonul de microfon, puteți cere acces. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Ce schimbări îi așteaptă pe angajați de la 15 mai. Proiectul de lege trimis de Guvern la Parlament

Birou în vremea Covid

Foto: IPA/ Backgrid/ Backgrid UK/ Profimedia

Guvernul a adoptat în ședința de luni un proiect de lege cu măsurile ce ar putea fi adoptate de la 15 mai, dată la care România ar trebui să iasă din starea de urgență și să intre în cea de alertă.

Conform proiectului, în această perioadă, vor exista o serie de schimbări în domeniul muncii și protecției sociale. „Pentru realizarea scopului prezentei legi, angajatorul poate modifica temporar locul și felul muncii, fără consimțământul salariatului, pe durata stării de alertă, pentru motivele prevăzute de prezenta lege”, se arată în propunerea de act normativ. 

Pe durata stării de alertă, angajatorul poate dispune unilateral desfășurarea activității în regim de telemuncă sau muncă la domiciliu.

Totodată, angajatorii, privați sau de stat, care au mai mult de 50 de salariați vor putea „stabili programe individualizate de muncă, fără acordul salariatului, astfel încât între salariați să se asigure existența unui interval de o oră la începerea și la terminarea programului de muncă, într-o perioadă de trei ore.”

Proiectul urmează să fie debătut în Parlament, unde poate suferi modificări.

Ce alte schimbări propune Guvernul pe durata stării de alertă:

- Conducătorii instituțiilor publice implicate în combaterea pandemie de COVID-19 și a efectelor acesteia pot dispune unilateral detașarea și fără acordul prealabil al angajatului și al angajatorului care detașează pentru o perioadă de maxim 30 de zile pe durata stării de alertă, cu condiția ca angajatorul la care se face angajarea fie din același domeniu de activitate.

- Pe durata stării de alertă, în funcție de specificul activității și de nevoi, conducătorii instituțiilor publice implicate în combaterea pandemie de COVID-19 și a efectelor acesteia, pot dispune unilateral:

a) întreruperea concediilor de odihnă, de odihnă suplimentare, fără plată, de studii și pentru formare profesională ale personalului angajat și reluarea activității;

b) efectuarea totală sau parțială a concediului de odihnă sau de odihnă suplimentar al personalului angajat.

- Valabilitatea contractelor colective de muncă și a acordurilor colective de muncă se prelungește pe durata stării de alertă, precum și pentru o perioadă de 90 de zile de la încetarea acesteia.

- Conducătorii centrelor rezidențiale de îngrijire și asistență a persoanelor vârstnice, centrelor rezidențiale pentru copii și adulți, cu și fără dizabilități, precum și pentru alte categorii vulnerabile, prevăzute în Nomenclatorul serviciilor sociale, au obligația de a asigura măsurile de continuitate a activității pe durata stării de alertă având dreptul să stabilească programul de lucru al angajaților, în condițiile legii.

- Pentru angajații din sistemul public, angajatorul poate stabili, cu acordul acestora, executarea unor lucrări sau sarcini de serviciu urgente, în legătură cu prevenirea și combaterea situației care a generat starea de alertă, indiferent de natura atribuțiilor de serviciu, cu asigurarea măsurilor de protecție a angajatului.

- Guvernul stabilește măsuri speciale de sprijin al angajatorilor și protecție a angajaților și familiilor acestora.

- Pe durata stării de alertă, angajații din sistemul public vor rămâne disponibili pentru efectuarea sarcinilor de serviciu, în funcție de volumul de activitate al instituției în vederea realizării scopului prezentei legi. Acest lucru se va face cu respectarea unui număr de maximum 54 ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare.

 - Pe durata stării de alertă, pentru neîndeplinirea gravă a atribuțiilor de serviciu legate de măsurile prevăzute de prezenta lege, persoanele cu funcții de conducere din instituții și autorități publice pot fi suspendate sau demise din funcții, potrivit statutului profesional.

 - Instituțiile și autoritățile publice pot angaja personal fără concurs, în funcție de nevoile determinate de prevenirea și combaterea situației care a generat starea de alertă, pe durată determinată de 6 luni.

- Numirile în funcțiile publice sau de înalt funcționar public pot fi făcute fără îndeplinirea condiției de a fi funcționar public sau, după caz, înalt funcționar public, pentru o durată determinată de 6 luni.

- Pe durata stării de alertă, prevederile Legii nr. 19/2020 privind acordarea unor zile libere părinților pentru supravegherea copiilor, în situația închiderii temporare a unităților de învățământ, nu se aplică angajaților din domeniile stabilite prin acte normative adoptate pe durata stării de alertă.

 - Pe durata stării de alertă, se interzice declararea, declanșarea sau desfășurarea conflictelor colective de muncă în unitățile sistemului energetic național, din unitățile operative de la sectoarele nucleare, din unitățile cu foc continuu, din unitățile sanitare și de asistență socială, de telecomunicații, ale radioului și televiziunii publice, din transporturile pe căile ferate, din unitățile care asigură transportul în comun și salubrizarea localităților, precum și aprovizionarea populației cu gaze, energie electrică, căldură și apă.

- Modificarea raportului de serviciu al funcționarilor publici încadrați în autoritățile și instituțiile administrației publice se poate realiza fără acordul funcționarului public.

- Termenele de preaviz prevăzute la art. 81 alin. (4) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii nu încep să curgă, iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe întreaga durată a stării de alertă, în cazul personalului încadrat în unități sanitare, de asistență socială, de asistență medico-socială și în instituțiile din domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale. 

 - Pentru angajații români care urmează să desfășoare activitate în străinătate autoritățile competente pot dispune măsuri speciale de protecție.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Simona Halep - Foto: Andrew Schwartz / SplashNews.com / Splash / Profimedia)

„Am crescut cu o mentalitate că eram mică, că nu o să ajung să fiu tenismenă, nu o să ajung să fiu sus în clasament, nu o să ajung să câștig turnee mari. Cum până nu demult, în 2017, mi se spunea « nu ai mental de campion de Grand Slam».” (Foto; Andrew Schwartz / SplashNews.com / Splash / Profimedia)

Citește mai mult

Oradea centru

„Trebuie să existe o abordare integrată pentru că altfel, cu sisteme, cu programe diferite, cu lucruri făcute nișat, nu ai cum să faci o integrare la nivel național. Toate sistemele folosite de autoritățile din România trebuie să fie compatibile, pentru că altfel nu poți să faci mai mult decât s-a făcut până acum”, crede Ilie Bolojan. (Foto: Silviu Filip/ Inquam Photos)

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Halep - Moisescu

Sportivii români trebuie să depășească- pentru a face performanță- limite care le sunt impuse de la vârste mici. „Nu poți să faci aia”, „Nu ești în stare”, „Nu poți să ajungi numărul unu”, „Nu poți să câștigi un Grand Slam”, spune Simona Halep, care crede că un sportiv cu pishicul „tare”, e mai pregătit să fie campion. Ea are și câteva sfaturi pentru părinții care își încurajează copiii să facă sport.

Citește mai mult

ANAF - declarații online

În ultimele două luni și jumătate, multe dintre instituțiile publice din România au descoperit că pot funcționa și fără dosar cu șină. O ordonanță dată de Guvern în perioada pandemiei le obligă astăzi să primească de la cetățeni documente în format electronic și să le răspundă în același fel. „

Citește mai mult
sound-bars icon