Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de șapte ani. Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Ce se petrece în capul adolescenților români între 15 și 18 ani nu are nicio legătură cu ce ne închipuim noi despre ei

Adolescenți party

Foto: Guliver Getty Images

Ce vor adolescenții de la 2019? Sau, mai exact, cum gândește generația celor care nu mai vor să schimbe toată lumea, ci doar lumea lor apropiată?

Sunt privilegiată să mă aflu săptămânal în mijlocul a zeci de elevi de liceu din aproape toată țara și să-i ascult. Nu fac altceva decât să-i ascult. Nu fac mare lucru cu ei, nu-s vreo cercetătoare care are o misiune de a culege informații vitale și apoi să le pun în niște algoritmi deștepți care să ne dea formulă perfectă de relaționare cu ei. Nici profă, nici expert. Doar organizez pentru ei câteva contexte în care ei învață să lucreze în echipe, să-și testeze puterile antreprenoriale, să genereze idei de cum pot schimbă societatea din care fac parte. Ce au ei de făcut e să fie prezenți, curioși, să își pună cât mai multe întrebări despre cum funcționează societatea de unde provin (fie că e vorba de liceu, de orașul lor, de țara sau lumea mare) și să genereze soluții cât mai practice. 

N-am răbdare să aștept prezentarea finală să le văd concluziile, așa că, în timp ce ei lucrează în mici ateliere de brainstorming, mă plimb pe la fiecare grupuleț și încerc să aud ce e în mintea lor. Mă aștept la discuții despre cum vor inventa o aplicație care să salveze lumea sau cum vor deveni oameni celebri în 10, 15 ani. Nu chiar.

Pe locul 1, detașat: Dezvoltare personală& apartenență la un grup

Credem că tinerii stau mult cu capul în telefon, că sunt absenți, că ne le pasă de ce se întâmplă în jurul lor, că sunt superficiali. Dar, surpriză, între 15 și 18 ani, preocuparea cea mai presantă din mintea lor este despre cum să ne simțim mai bine unii cu alții, cum să comunicăm cu părinții, cum să nu ne fie frică să zicem ceea ce credem și cum să lucrăm la stima de sine.

  • „Eu zic că o problemă mare în generația noastră este stima de sine, că nu ne valorizăm și nu știm cum să o facem. Și, da, ne trebuie un program despre sănătatea mintală la adolescenți.”
  • „Băi, da, e o problemă mare acum asta cu relațiile între oameni, oare cum să ne dezvoltăm și să avem relații cât mai bune între noi? Iar lipsă comunicării în familie este una din cele mai grave probleme din zilele noastre” (I, 18 ani, București)
  • „Nu avem relații reale și e greu să le construim, cum să facem?” (R, 19 ani)
  • „Hai să facem o platformă mare cu toate voluntariatele disponibile din țară și să le dăm liceenilor șansa să facă ceva practic cât mai devreme”.
  • „Hai să ne ajutăm și să ne dăm meditații între noi”.

Locul 2 și 3: vreau să mă implic în comunitatea din care fac parte

  • „La mine în oraș, în Iași, simt nevoia unui transport gratuit pentru elevi, suntem atât de mulți dimineață pe străzi și mereu întârziem la școală, și dacă am avea un autobuz special pentru noi, sigur ar fi mai ușor. Sau, o linie de transport destinată doar pentru elevi. Nu ar fi cool?” (L., 17 ani, Iași)
  • „Ce facem cu oamenii care își pierd joburile? Ei cui rămân, cum se reintegrează în societate și ce putem face pentru ei?”
  • „Vreau să rezolvăm odată pentru totdeauna lipsa locurilor de parcare.”

Vestea rea e că cel puțin 99% din preocupările de mai sus nu vor fi rezolvate de ei singuri într-un termen scurt. Sunt încă tineri și nu au toate resursele necesare să se implice în lupte grele cu autoritățile.

Vestea bună e că sigur se vor apuca de fiecare problemă, o vor desface în probleme și etape mai mici și vor încerca să vadă până unde pot merge. 1% sigur le va reuși, deja i-am văzut apucându-se de câteva evenimente de artă, întâlniri și dezbateri naționale pe care le vor testa până în primăvară lui 2019.

Vestea extraordinară este că vin din spate câteva generații puse pe treabă, cu un ochi critic-constructiv, mult mai implicate social și preocupate de transformare și care vor avea multe de schimbat în următorii 10, 15 ani în România.   

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Cri check icon
    Pentru a-i evalua mai exact pe tinerii intre 15 si 19 ani, ar trebui sa cercetam si fatza cealalta a medaliei, care este prea putzin studiata de profesori si parintzi.
    Ma refer la lipsa de raportare a tinerilor la istoria, trecutul si traditiile culturale specufice.
    Marea lor majoritate abia daca au citit cateva cartzi, iar muzica adevarata ( clasica sau pop-rockul anilor 1960-1980 ) ramanane o necunoscuta pentru ei.
    Multzi ani, reperele pentru baieti au fost personaje ca fotbalistii sau Gigi Becali, iar pentru fete, un model a reprezentat fosta nevasta a lui Columbeanu.
    Ruptura tinerilor de astazi fatza de cultura, istorie si traditie nu este doar apanajul tinerilor romani, acest lucru este evident si in Occidentul democratic. Nu este o lipsa a educatiei scolare, ci o consecintza directa a modului in care scoala isi indeplineste functia de educatzie in anii de dupa 1990.
    Putem observa, la o buna parte din actuala tanara generatie, si lipsa unor repere culturale, morale si profesionale ( ca sa nu mai vorbesc de absenta reperelor religioase si spirituale ). Banii si o slujba confortabila cu o leafa mare au inlocuit oricare alt reper, din pacate.
    Desigur ca exista si un procent de tineri care sunt animati de idealuri morale si profesionale si care si-au construit o solida temelie educationala si intelectuala, insa ei reprezinta o minoritate si sunt racolati pe toate caile de ""brain hunterii" occidentali.
    • Like 0


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult