Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de șase ani. Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Pricepeți ce e în mintea generației de 18 ani? Am stat o după amiază cu adolescenții care nu vor să mai plece din România

O mână de oameni cu vârste între 17 și 18 ani domină încăperea cu întrebările și foșnetul lor. Mă aflu cu ei într-o cafenea din centrul Bucureștiului, duminică, la ora 9.00 dimineața. 

Ei stau de vorbă, în timp ce savurează cafeaua casei și își iau micul dejun, împreună cu coproprietarul care se pierde ușor în grup. 

Cei 17 tineri au ales să își petreacă o duminică răcoroasă în vizite la diferite business-uri din București. Eu stau și îi ascult. Și încep să îi văd.

Răzvan Crișan, co-proprietarul M60, e cu maximum 10 ani mai mare decât ei, dar nu prea diferit de publicul lui și, dacă nu aș ști personajele, aș zice că sunt din aceeași gașcă și au cel puțin un lucru în comun: nu au chef să piardă timpul.

El, la vârsta liceului, a avut curajul să aleagă și să nu meargă la o facultate de stat din țară, de fapt, a ales să nu se ducă deloc la facultate, fix ca să nu piardă timpul. În schimb, a fondat un ONG, Asociația ORICUM, care să fie vocea și spiritul unei generații, cu „misiunea de a a fuziona creativitatea cu economia pentru a determină o transformare a felului în care se dezvoltă Romania”. Între timp, Răzvan Crișan a călătorit mult, a condus și a gândit proiecte uriașe despre industriile creative din țară, a creat un festival independent de filme de scurtmetraj, prin 2008, și nu i-a fost frică de eșec.

Cu toții arată la fel, atât în modul de a se îmbrăca, cât și în felul în care gesticulează, își pun probleme, vorbesc. Dar nu vorbesc deloc prostii, ci au curiozități pe bandă rulantă despre marginea de profit a business-ului M60, despre cum se descurcă cu furnizorii, despre taxe, despre adaos, despre lucrul cu autoritățile, despre cafeaua pe care tocmai au savurat-o și despre care îmi spun mai târziu: „este cea mai tare cafea din București.”

Tinerii din grupul meu sunt cinici, vocali, provocatori, un pic obraznici, curajoși și fără frică să deschidă gură. Sunt vii. Ei știu că e ok să spui ceea ce gândești, chiar dacă nu e acceptat de toată lumea, știu că părinții lor sunt diferiți de ei și că i-au învățat să stea în bancă lor, dar, ghinion, vremurile pe care le trăiesc ei sunt diferite și mai în viteză. 

Iar Răzvan are răspuns pentru toate, răbdare și chef să le povestească din greul și ușorul lui, chiar dacă apucase să doarmă doar 3 ore în noaptea precedentă, pentru că avusese cafeneaua plină de clienți până la 3 dimineața.

Tinerii din grupul meu sunt cinici, vocali, provocatori, un pic obraznici, curajoși și fără frică să deschidă gură. Sunt vii. Ei știu că e ok să spui ceea ce gândești, chiar dacă nu e acceptat de toată lumea, știu că părinții lor sunt diferiți de ei și că i-au învățat să stea în bancă lor, dar, ghinion, vremurile pe care le trăiesc ei sunt diferite și mai în viteză. Așa că, părinții s-au adaptat gândirii lor, nu-i susțin 100%, dar îi acceptă, și le pun condiții: dacă iei note bune la simulare, dacă te duci la școală și intri la facultate, nu mă bag în viață ta extra-curriculară. Și deocamdată merge această înțelegere.

„Să știți că simulările astea de 11-a sunt mai mult pentru părinți, să se liniștească ei că mergem la școală și că luăm note decente. Dar eu le-am spus alor mei înainte de simulare: Vă rog eu, aveți încredere în mine așa cum mă știți până acum, nu va panicați dacă iau notă mică la mate, că eu știu foarte bine ce trebuie să învăț”, îmi spune Cristina, o puștoaică simpatică de 17 ani care are deja o afacere de doi ani deja și care a intrat în impas.

A venit la duminica antreprenorială ca să caute soluții pentru afacerea ei și să întâlnească oameni de afaceri care să o inspire. O întreb dacă mai are chef și timp să muncească și în weekend, dacă nu e obosită după atâta treabă (școala, proiecte în grup, afacere).

„Da, și părinții mei sunt un pic îngrijorați că sunt obosită și că nu am timp liber, dar așa vreau eu să mi-l petrec, nu să ard gazul. Azi noapte am fost și în club și mi-a fost greu să mă trezesc la 8, azi, dar nu aș fi ratat ziua asta pentru nimic în lume”, mi se mai confesează Cristina.

Însă, nu-s foarte încântați pentru că, tot de la înălțimea vârstei lor fragede, știu că nici „acolo, în afară”, nu faci practică foarte multă, și te trezești după 4 ani de studii că știi să operezi o afacere pe hârtie și nu pe teren. Așa că se mai gândesc dacă să accepte ofertele de studii. Ce mai știu sigur e că dacă „aici, la noi” ai spațiu fertil pentru a-ți face și a-ți crește un business, că piața e mare și primitoare, că e mai ușor să obții o finanțare aici, decât acolo, și că poți învață mai multe eșuând și greșind „aici”, decât „acolo”, unde, nu au garanția că se pot adapta. Se gândesc la ce ar putea lăsa în urmă dacă ar alege să plece în Olanda, în Rotterdam, să facă business administration: familie, prieteni, oportunități de afaceri etc.

Fac coaching deja, au grupuri de suport și de creație, fac proiecte în grup și înțeleg că dacă ești pe cont propriu e mai greu decât să te ajuți și să gândești împreună cu alții.

Ei sunt, probabil, generația cea diferită de părinții lor, cu un gap imens chiar și față de generația celor ca mine, cea optzecistă.

Știu, gândesc, analizează, își fac calcule de bani, de opțiuni de viață, deși au doar 17, 18 ani. Iar, indiferent ce vor alege ce business-uri vor crește sau vor pierde, vor fi pregătiți pentru orice.

Sursa Foto: Facebook M60

Delia Grigoroiu este project manager la prima facultate de antreprenori din Sud-Estul Europei, The Entrepreneurship Academy, care se va deschide în București, în septembrie 2016. 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Asta e o prostie ca nu invata nimic practic la univrsitatile din afara. Au mult mai mult legata teoria de practica necesara meseriei pe care vor sa o faca. Drept este ca nu fac decit o specializare, nu exista "contabilitate si management service auto". Cred ca multifunctionalitatea asta pe care o cauta copiii astia apare din lipsa de definire a unei meserii, medicul e medic si aia invata, managerul e ce este si aia invata si daca le faci pe toate gramada fara sa stii nici o meserie ca lumea ai parte de esec 100% din primele 3 luni. Si in mod sigur la 17-18 ani nu stii nici o meserie, oricita vointa ai avea....
    • Like 4
  • Nu știu dacă poate fi un motiv de conflict de generații, vorbind de învățământul de o dată (cel de dinainte de 1989) și cel de astăzi. Nu știu dacă e corect dar, înainte de 1989 prin studiul făcut, prin programa școlară și prin felul și gradul de pregătire a profesorilor, ieșeam după examenul de Bacalaureat tineri cu o bună cultură generală, tineri care știam să scriem corect și chiar caligrafic dacă voiam, Știam din toate câte puțin și abia după aia în Facultăți ne canalizam energia și atenția spre un anumit domeniu. Astăzi prin noile metode de a face școală, majoritatea nu sunt în stare să ia bacul pe bune și nu știu mare lucru. Mulți dintre ei sunt în stare să scrie doar cu majuscule. Pe departe să se poată vorbi de cultură generală. Deci cum e mai bine ? Un învățământ care să formeze persoane pregătite cu o cultură generală sau un învățământ punctual cu ”urme” de semianalfabetism la terminarea liceului. Vârfurile și excepțiile există pentru că meritul este al unor profesori dedicați muncii lor și ambiției multora dintre tineri.
    • Like 2
    • @ Dorel Romica Palenciucc
      Mihai check icon
      Ca si tine, si eu am facut liceul inainte de 89 iar revolutia m-a prins in anul 3 de facultate. Da , aveam o cultura generala mai buna decat cei de azi. Si ce daca ? Cu ce ne-a ajutat ? Politicienii din generati noastra au fost la fel de hoti ca si cei de dinaintea sau de dupa ei, managerii din generatia noastra au fost la fel de autoritari ca parintii/profesorii care ne-au "diriguit" viata, nestiind sa lase in urma discipoli de care sa fie mandri, etc, etc, etc. Gradul de cultura generala este irelevant atata timp cat el, presupunand ca este realtiv ridicat, nu modeleaza caracterul acelui om. In mod normal, o cultura generala solida il ajuta pe un om sa inteleaga universalitatea vietii, sa fie mai tolerant, sa vrea sa invete de la altii, sa gaseasca un raport corect intre cat se supune deciziilor unui grup si cat propriilor opinii, sa ajute, sa iubeasca oamenii nu pentru avantaje imediate ci pentru a celebra viata, etc, etc. Ai vazut asa ceva la noi, cei care avem o cultura generala mai "solida" ? Ca eu nu am vazut. Ce-i drept, exista o ariditate intelectuala in generatiile mai tinere, o lipsa de apetit pentru citit, pentru introspectie, pentru autoevaluare permanenta si onesta; locul acestor lucruri a fost luat de experienta video, de like-uri, de zgomote in loc de pareri mai rafinate. Insa cumva, generatia actuala trebuie lasata sa se autoregleze, autoreglementeze, sa se dezica de ceea ce EI considera futil, ne-necesar, ne-inaltator. Orice din generatia noastra vine cu sfaturi, va fi trimis la coltul lui "lasa-ma cu povestile de pe timpul tau, eu traiesc acum". Asa ca.......trebuie lasati sa-si traiasca si gloria, atunci cand exista, si rusinea, atunci cand exista. Marturisesc ca eu abia dupa 40 de ani am inceput sa ASCULT cu adevarat si la opiniile celorlalti, sa vreau sa stiu detalii despre cum si ce vad viata ceilalti. Pana atunci, mi-am fost cumva indeajuns eu mie insumi, referindu-ma aici la generatia din care faceam parte. Regrete ? O caruta. Daca eram mai destept, cautam ss aflu parerile altora mult mai devreme, poate de pe la 20 de ani. Daca asculti la esecurile altora de exemplu, te poti feri sa nu pici si tu in situatii similare - pastrand proportiile. Dar n-am fost suficient de smart ca sa fac asta mai devreme de 40 de ani. Asa ca, fiecare alege ce crede si culege roadele mai tarziu.......
      • Like 0
  • dalex check icon
    Articolul este optimist si spune un adevar la care se adauga si prejudecati. De ex. ideea ca este greu si inutil sa studiem "mate". "Matele" este stiinta cu cel mai inalt grad de abstractizare, este o culme atinsa de gandirea umana care ne diferentiaza radical de regnul animal. Fara "mate" fizica nu putea avansa, nu aveam avioane, automobile, internet; nici simpla delimitare a terenului, cunoscutul "cadastru" nu era posibil. Matematica nu produce "distrugerea" creativitatii si nici nu se contrapune poeziei, literaturii sau spiritului antreprenorial. Matematicienii sunt oameni normali, uneori poeti de valoare ( Dan Barbilian ). Rigoarea gandirii pe care o impune matematica este foarte necesara astazi cand avem ecranele TV blocate de "analisti" care insira fraze fara noima pentru prostirea unui auditoriu incapabil de gandire logica si de rationament.
    • Like 5
    • @ dalex
      De acord cu pledoaria pentru mate , dar s-a afirmat ca va lua nota mica (eu inteleg ca totusi de trecere) .Asta inseamna ca sti totusi ceva mate si te dedici mai mult altor materii.
      • Like 1
    • @ dalex
      Mihai check icon
      Matematica este la fel de utila precum omul care o foloseste. Fizica poate trai fara matematica, ce-i drept insa nu poate extrapola experimente si cauta generalizari ale unor comportamente. Dupa mine, matematica este o trusa de scule: vrei sa afli aria unei suprafete neregulate? Scoti din trusa instrumentul numit "integrale"; vrei sa stii tangenta unei linii curbe ? Scoti din trusa instrumentul numit "derivate" . Si asa mai departe. Nu, nu matematica ne diferentiaza de regnul animal, ci empatia si intr-ajutorarea dezinteresata. Da matematica este extrem de utila. Cuvantul cheie este "utila", nu frumoasa, nu urata, nu o culme. Este un instrument care ajuta stiintele NATURII (fizica, chimia, biologia, etc) sa usureze viata oamenilor. Nu uita.ca fizica este eminamente o stiinta experimentala si experimentul ne spune daca atunci cand ploua apa curge de sus in jos, nu matematica. Fizica si matematica sunt veri de grad 1. Dar nu frati/surori Fizica este frate/sora cu chimia, biologia, etc. Matematica este un efect, nu este o cauza.
      • Like 0
  • Foarte bun articol! Mă bucur că generația celor născuți în anul 2000 și imediat după este deja descoperită ca fiind cu totul altceva decât generațiile anterioare. Pentru mine sunt spectaculoși, sunt ceea ce mi-ar fi plăcut mie să fiu cu jumătate de secol în urmă când eram de vârsta lor. Sunt cei care nu se mai lasă îngrădiți de clișee, cei care știu de la 10-11 ani, ca nepoata mea, cam ce vor să facă în viață. Sunt cei care fac din viitor ceva real și care merită așteptat! Regret enorm doar faptul că nu voi face parte din viitorul lor.
    • Like 1
  • check icon
    M-as bucura foarte tare sa cunosc macar unul dintre acesti tineri. Am de asemenea 18 ani si sunt pe acelasi drum ca si ei. M-ar ajuta enorm ceva date de contact. E foarte complicat sa gasesc pe cineva ca si mine si sunt placut suprins ca exista :)
    • Like 1
  • Imi place sa citesc despre tineri (ca eu as fi mai batran..) care au initiativa si curajul sa se implice in diverse actiuni si au idei de afaceri. Dar observ ca majoritatea au o finantare serioasa de la parinti si vor sa faca mai departe scoala de business, fara a sti ca asta nu asigura un loc de munca, ci dimpotriva, e mai greu sa gasesti ceva bine platit.. Dragilor, nu mai promovati scoala de antreprenoriat ca pe ceva care iti va aduce succes. Cine vrea sa isi deschida o afacere nu are nevoie de diploma. Antreprenoriatul nu este un job, este un stil de viata. Si legat de treaba cu ramasul in tara... cine o duce bine aici, cred si eu ca vrea sa ramana..
    • Like 4
    • @ Sergiu Spirescu
      dalex check icon
      Cei care pleaca vor primi locurile de munca nedorite de gazde. Cei care raman spera sa ocupe locurile de conducere. Este o dorinta legitima de a ocupa la tine acasa pozitia dominanta. Bravo celor ce nu accepta culesul capsunilor in slujba unui spaniol mai prost ca ei !
      • Like 0
  • check icon
    Între timp viața adevărată își urmează cursul. Masele renunță la preocupările existenței prin efortul propriu, lăsând grija aceasta în seama întreprinzătorilor, de la angajatorul de bodiguarzi și arendașul de terenuri agricole la companiile multinaționale, pentru că oricum n-ar mai avea vreun succes din proprie inițiativă. Drumul fiind ales de diriguitorii țării din ultimul sfert de secol, ademeniți de sfătuitorii occidentali ai curentului globalizării.
    • Like 0
  • D-na Grigoriu, cele prezentate de dvs mi se par din cartile cu mistere nedeslusite ale Terrei. Desi am lucrat cu tinerii, fiind profesor, si am facut multe impreuna - de la tabere inocente pana la incursiuni in India pt a vedea cu ce se confrunta oamenii cu adevarat saraci si cum pot fi ei ajutati in viitor. De 5 ani sunt in UK pt ca efectiv Romania nu mai ofera nimic si cu cine ma intalnesc spune acelasi lucru. In plus, nivelul prejudecatilor in Romania este urias. La 40 de ani este deja considerat mos fara perspective si nu mai gasesti slujba orice ai fi. Pt ca toti se leaga de englezi acum cu Brexitul ca si-au schimbat atitudinea (eu n-am observat ca sa fiu sincer). Un om nu se schimba pt ca 1/2 din compatriotii lui a votat intr-un fel la referendum, ci are si el valori de mai lunga durata, formate in ani de zile. Tinerii despre care vorbiti ii regasim aici, cu mine, lipsiti de speranta fugiti dintr-o Romanie convulsionata de coruptie si multe alte probleme. Eu locuiesc intr-un orasel de care n-a auzit nimeni (Taunton) si totusi acum 2 zile am intalnit nu mai putin de 6 tineri in diferite parti ale orasului. Cu 2 cupluri am discutat mai mult. Erau complet dezamagiti de scoala, de oferte, au luat ce-au gasit la ambasada britanica. Nu stiu daca ati dat pe acolo. Apoi spuneti niste truisme - generatia care are un gap (barbarism) urias fata de parinti. D-na Grigoriu - toate generatiile au acelasi gap fata de parinti, de aceea se si numeste generational gap, haideti sa dam tot termenul. Afaceri la 18 ani. Hahahah. Un copil care de-abia a terminat numai el stie cum, un prapadit de liceu care nu se compara cu cele absolvite in anii 70, 80 sub nici o forma. Tot etosul e diferit. Romanii sub comunism au vrut sa fie informati, sa aiba' know-how'. Pt romanii de atunci educatia era pe primul loc, nu ca acum. Discutiile celor care urmau sa dea bacul erau de tipul - voi lua cu 10 sau voi decadea la media 8 la bac. Acum peste jumatate nu-l mai iau deloc. Dar ei fac afaceri. D-na Grigoriu, haideti sa vorbim cu sens, cum spune englezul. Sa nu batem campii. Am avut si eu afacere fantoma vreun an de zile. M-am bucurat sa scap fara datorii. Afacerea nu e o joaca, nici chiar a generatiei pe care o ridicati atat in slava. Eu zic ca lucrurile (dpv al invatamantului) merg din ce in ce mai prost. Discutia despre Olanda si/ sau alta tara e in cel mai bun caz 'dulce', cum sa zic. Tarile capitaliste dezvoltate au sisteme, d-na Grigoriu gandite ale evolutiei copiilor lor dinspre scoala inspre munca. De ex. in Uk exista asa numitele apprenticeships prin care iti faci intrarea cum s-ar zice in campul muncii. Merg struna. Aici nu se fac lucrurile ca sa se testeze pe populatie vreo 30 de ani si dupa aia sa se spuna - a, pai nu sunt bune. Aici scoala e scoala. Invatamantul nu duce lipsa de fonduri. Am fost la o scoala (5-8, cum zicem noi) care ruleaza 5 milioane de lire pe an. Liceul orasului (Taunton School) poseda terenuri pt sport de ha intregi. Cladirea principala este unmic castel. Nu am vazut niciodata asa ceva la noi nici pe aproape. Profesorii poseda tot feluri de device-uri care-i ajuta - un fel de portavoce care-i poate amplifica vocea de cateva ori. Si multe altele. Cum sa incepi o afacere cand tu nu stii sa socotesti bine, sau sa scrii o cerere. E de neconceput. Nu-i asa? Si piata nu te iarta. Nu intereseaza pe nimeni ca nu stii tu cele ce trebuiau stiute de mult. In orice caz, e de apreciat faptul ca vedeti lucrurile ceva mai pozitiv, decat noi, astia pierduti aici in strainatate. Sincer, insa, nu mi-e dor de Romania si de ce poate ea face pt tine ca om. Am fost profesor 18 ani. Ultima oara, la angajare, secretara, o femeie limbuta, imi zice. Dati-mi va rog, ce acte mai aveti, diplome etc. Ii dau o diploma de masterat terminat cu o facultate americana. Si imi spune printre dinti - 'A, uitati un cos acolo, asta puteti s-o aruncati direct acolo, daca aveti tinta....' Ma uit mut catre ea pt ca nu intelegeam de ce ar vrea cineva sa ma ofenseze in prima zi de scoala, fara sa ma cunoasca. Apoi continua, 'a. nu, voiam sa spun ca masteratele nu se platesc. Doar doctoratele, stiti.' Asta e Romania. Apoi, au venit subtierile de salariu ale lui Boc. Am ajuns dupa 18 ani la nu mai mult de 850 RON. Banii astia se castiga in UK intr-o zi, in invatamant. Am zis totul.
    • Like 14
    • @ Edi Constantinescu
      Super, mi-a placut foarte mult raspunsul dvs la acest articol.
      Referitor la articol, dna Grigoroiu, va rog folositi limba romana sau termenii asa cum trebuie, este marja de profit, nu margine de profit. Iar, o facultate de stat in Romania te educa fara sa vrei, din punctul meu de vedere nu este o pierdere de timp. Da, vad generatia acesta foarte superficiala si neserioasa in ceea ce face.. Pun intrebari, dar nu asculta raspunsul si nu acorda timp sa inteleaga un proces sau un mecanism. Generatia eu le stiu pe toate, eu fac cel mai bine, si ce daca am un esec, trec peste si nu am invatat nimic. Vorbim in termeni pe care ii intelegem doar pe jumatate.., pt ca da nu avem timp si rabdare sa le intelegem cu adevarat.. Ca sa nu mai punem la socoteala ca nu mai stiu sa vorbeasca si sa scrie corect in limba romana.
      • Like 2
    • @ Edi Constantinescu
      Articolul este pentru cei care nu au luat bacul și nu au depășit granițele tarii.
      • Like 2
    • @ Edi Constantinescu
      dalex check icon
      Esti suparat pe Romania.
      De ce esti in continuare tentat sa critici si nu renunti pur si simplu la a mai urmari ce se intampla in fosta patrie ? Un regret, o indoiala ?
      • Like 1
  • Este un lucru admirabil. Cu siguranta ca exista un GAP de generații, dar părinții acestor adolescenți au facut o treaba decenta in modul in care i-au educat!
    Cat despre afaceri... Fără afaceri private care sa aiba peofit si sa plătească impozite... Economia va di susținuta mult mai dificil... Ca sa nu spun ca probabil imposibil de furnizat servicii de stat - unde sa ne fie cu iertare foarte mulți dintre Prinții noștri muncesc. Bravo lor! Mult Success
    • Like 1
  • check icon
    Aici nu este vorba despre o nouă direcție pentru tineretul român. Acesta este doar un exemplu a unui grup care este pasionat intro anumită direcție, afaceri. Faptul ca ei nu văd rostul studiilor superioare nu înseamnă ca nu vor studia la fel de mult ca și cei care merg la facultate, conducerea unei afaceri te obligă să studiezi mult și pe vecie dacă vrei sa nu devii un dinosaur. Cu timpul acestui tineri își vor da seama că, deși nu absolut necesare, cunoștințele de mate, literatura, și cultura generala sunt foarte utile. Azi am curajul să repar echipament în afacerea mea, sau sa înțeleg ce mi se spune că e nevoie și la ce preț pentru reparații datorită cunoștințelor obținute în liceu la fizica, mecanică, electrotehnică și chimie. Succesul extrem depinde de focus, nu poți deveni cel mai bun în domeniu dacă vrei sa știi la fel de mult în alte domenii. Deci, da, educația generală este de mare folos, dar concentrarea eforturilor și studiilor intro anumita direcție este cheia adevăratului succes. Întrebarea eterna pentru antreprenor este: Cum pot să fac acest produs sau prestări servicii de și mai bună calitate, cu și mai mult profit, răspunsul nu se poate găsi fără sute și mii de ore de studiu și practică. Mult succes tineri, în procesul devenirii ca antreprenor veți găsi domenii unde ar fi trebuit să fiți mai atenți în școală, dar nici o problemă, cunoștința nu are limita de vârstă, cartea se poate deschide și mai târziu. De fapt aceasta întâlnire arată că aveți hrană pentru cunoștință în domeniul afaceri și aceasta hrană va deschide ușa înspre alte domenii,
    • Like 2


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Mihai Bran - Claudiu Pandaru

Când medicul psihiatru Mihai Bran le-a povestit colegilor săi de la muncă, în 2015, că ar vrea să își facă un startup în domeniul serviciilor de telemedicină, pentru a-și putea urmări mai ușor pacienții, cei mai mulți dintre ei au izbucnit în râs, neîncrezători. În prezent, business-ul său, ATLAS, pornit alături de câțiva prieteni IT-ști, a ajuns la o cifră de afaceri de un milion de euro și 400.000 de utilizatori.

Citește mai mult

Food waste Japonia

„În Japonia mâncarea e un personaj din marea poveste a lumii, un prim pas în călătorie. Fiecare regiune are cel puțin un ingredient sau o mâncare pentru care e faimoasă și care, când îi vine sezonul, e consumată în restul Japoniei. E și o formă ritualică de a reuni timpuri, locuri și oameni. Mâncarea japoneză e o formă de echilibru”, spune scriitorul George Moise într-un interviu pentru habits by Republica.

Citește mai mult
sound-bars icon