Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Cei mai triști corporatiști: corpoboții

cladire - multinationala

Foto: Getty Images

Ați auzit de corpoboți? LinkedIn abundă de ipocrizie. Fluxul este plin de mesaje prin care mulți utilizatori își cultivă ego-ul și brandul personal. Niciodată nu am înțeles de ce este nevoie de atâta „teatru”.

Aproape că îmi vine plâng când văd oameni care demisionează, dar în același timp laudă ceea ce ei numesc „cultura organizațională” a companiei din cadrul căreia au decis să plece.

În primul rând, dragilor, tocmai ați demisionat. Nu este nevoie de atâtea lacrimi și suspine. Lăsați loc de „bună ziua”, strângeți-vă mâinile cu foștii colegi și vedeți-vă de drumul vostru.

În al doilea rând, nu există cultură organizațională. Cel puțin nu în sensul în care este eronat promovat acest concept în multe companii.

Da, știu, există diferite programe în care managerii sunt puși să alerge legați la picioare la team building-uri cu angajații „pentru a întări echipa”. Însă în viața de zi cu zi, acestea sunt doar niște eforturi puerile prin care se încearcă să se demonstreze că echipa poate fi sudată. O echipă nu se sudează prin spălarea creierelor, ci prin lăsarea a cât mai multor libertăți angajaților. Nu prin demagogie afișată pe toți pereții angajații vor deveni mai buni. Vreți să știți și ce este acela multitasking?

A asculta Chopin sau a merge la teatru sau poate a citi o carte reprezintă cultură. Dacă singura cultură pe care o aveți este cea „organizațională” nu aveți nimic

Tot ce puteți face este să vă transformați în niște rotițe care sunt folosite de companie până când deveniți roboți. Să numim acest tip de angajați corpoboți. Și da, sunteți plătiți pentru cele de mai sus și unii dintre angajați sunt mulțumiți cu acest mod de viață. Le urez succes în acest metavers. Doriți să deveniți corpoboți? Nu veți avea nicio șansă pe piața muncii după o anumită vârstă.

Privind global, cele mai mari companii din lume nu au nevoie de acest gen de angajați pentru a evolua, pentru a crește. Marile companii vor angaja persoane creative, deschise la minte pentru a îmbunătăți lucrurile, nu corpoboți. Valorile sunt valori și atât. Nu trebuie să fie corporatiste. Dacă nu le ai, atunci când te alături unei companii nu le vei putea deprinde participând la cursuri.

În opinia mea, oamenii au nevoie de trei lucruri pentru a fi fericiți într-o companie:

- un salariu bun

- un mediu de lucru pozitiv, constructiv

- oportunități de carieră.

Dacă ai parte de cele trei lucruri menționate mai sus, ești un tip norocos. Dacă ai doar două dintre cele trei, ar putea fi ok. Dacă ai doar unul sau niciunul dintre cele trei elemente de mai sus, este momentul să vă despărțiți. Personal, apreciez oamenii dedicați, pozitivi. Apreciez munca de echipă. Apreciez acei oameni care colaborează și care obțin rezultate și care au o atitudine pozitivă. Controlul suprem este extrem de nociv și contraproductiv.

Poate sunteți tentați să numiți cele trei elemente mai sus menționate drept cultură organizațională. Eu prefer să le numesc lucruri de bun simț.

Și încă ceva, aș recomanda companiilor să nu mai promoveze ideea că firma este familia angajaților. Sunt de acord și este excelent să ai la job oameni cu care te înțelegi foarte bine și cu care faci lucruri productive pentru companie. Însă compania pentru care lucrezi nu este familia ta. Familia ta este acasă. Familia ta este formată din fiul sau fiica ta, soția ta sau părinții tăi, nu computerul tău sau vreun fișier Excel.

Cel mai bun lucru pe care îl poate face un manager, în opinia mea, este să promoveze buna colaborare între oameni, să-i pună să lucreze împreună, să creeze conexiuni, să-i facă pe oameni să se simtă implicați și, de asemenea, să-i asculte. Este important ca oamenii să fie ascultați. Faceți lucruri simple, vorbiți cu ei. Eventual, luați prânzul cu ei, ascultați pe cei care vă bat la ușă și veți primi loialitate. Nu trimiteți angajații la cursuri corporatiste, sunt inutile.

Cursurile de dezvoltare profesională, diverse calificări, acestea sunt altă mâncare de pește. Acestea nu intră în categoria cursurilor corporatiste. Cursurile prin care angajații dobândesc certificări sunt utile companiilor și au valoare adăugată ridicată.

Și cel mai important, un sfat dat angajaților: Niciodată să nu trântiți ușa atunci când plecați. Indiferent cum vi s-a părut o companie, ați ajuns acolo pentru că ați fost mai buni decât alți candidați. Ați mâncat o pâine acolo, poate ați avut și stabilitate financiară. Sau poate ați primit o ofertă de nerefuzat pe care nu ați fi primit-o prea curând în compania de unde ați demisionat. Lăsați mereu loc de bună ziua. Este cel mai de bun simț lucru pe care îl puteți face.

Mult succes.

Articol preluat de pe blogul autorului

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Foarte bun articolul, mi-a mers la inimà. S-a vorbit mult despre acest subiect si se va mai vorbi. S-a glossat in lung si in lat. Doar cateva remarci scurte.
    - da, LinkedIn este doar un alt fel de Facebook, doar cu un strat de ipocrizie si fake mai gros pe el
    - da, familia voastra este tot ce vreti voi, unde vreti voi, cu cine vreti voi, dar nu la job
    - corporatismul de la noi, asa cum este el inteles si trait de cei implicati, nu este in mare parte decat fitze, baloane de sapun, afarà-i vospsit gardu' si hipstereala de 2 lei
    - Piratul din Anvers a spus odata un mare adevar; nu discut bunele si relele din cele 2 mandate de presedinte si nu despre el e vorba aici; incerc doar sa-l sa citez cât mai aproape : "multa lume îi infiereaza pe straini, multinationalele, corporatiile, spunand ca romanii au ajuns sclavii lor; gresit; nu strainii sunt de vinà, ci slugoii lor români de aici".
    • Like 1


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult